spot_img
AcasăStudioul de carte

Studioul de carte

”Un gest de unitate”

Alexandru Șelari, director general al societății de gestiune a drepturilor de autor OperaScrisă.ro, a răspuns la o serie de întrebări despre importanța unui astfel de organism și despre prima participare, cu un stand, la un târg de carte. Este vorba despre Târgul Internațional ”Gaudeamus”, care a avut loc de curând la Romexpo, București. O parte dintre cărțile membrilor OperaScrisă.ro au fost expuse în cadrul acestui stand dar, mai important de atât, autorii de carte au avut ocazia să afle direct de la sursă ce presupune o astfel de societate de gestiune, cui i se adresează și câte drepturi au de fapt. Dorina Cioplea a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu directorul societății de gestiune, Alexandru Șelari. Obiective, legi, drepturi, generații de autori de carte – despre toate, în acest interviu.

„Mă folosesc de experienţa mea ca trambulină pentru creaţie”

Chris Simion – Mercurian s-a născut pe 20 august 1977, în Bucureşti. A absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” – Bucureşti, secţia teatrologie, în 2000, şi secţia regie teatru, în 2005. Prima carte, ”Dragostea nu moare. O concluzie la 16 ani”, i-a fost publicată la vârsta de 16 ani, în 1994, autoarea fiind numită de critical literar George Pruteanu “un fel de pui de Cioran în fustă lungă şi neagră”. La 17 ani i se publică ”Dogmatica fericirii”, iar în prefaţa cărţii actorul Florian Pittiș a scris: “Citindu-ţi cartea am tras şi eu o concluzie. Vrei să fii fericit? Dacă eşti pregătit să suferi, iubeşte! Chris Simion… nu eşti cumva o reîncarnare a mea?”. Alte titluri publicate: ”Disperarea de a fi” (1996); ”De ce nu suntem ceea ce putem fi?” (1997); ”Spovedania unui condamnat” (1998/2000); ”În fiecare zi, Dumnezeu se roagă la mine ”(2002), ” Ce ne spunem când nu ne vorbim” ( 2011). În 2009, devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. În 2015, la Editura Trei i-a fost publicat romanul ”40 de zile”. Acesta a reprezentat tema discuției pe care Simona Ioniță a avut-o, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitoarea Chris Simion – Mercurian.

„Memoria nu e nici ea un bloc de piatră, memoria se transformă în funcție de prezent”

La Editura Timpul a apărut de curând ”Cutia Neagră” semnată de scriitoarea și regizoarea de teatru Ilinca Bernea. Ilinca este scriitoare, pictoriță, regizoare de teatru, dansatoare si ocazional fotograf. Ea este nepoata faimosului pictor Horia Bernea. Printre operele acesteia se numără ”Tratat de estetică a durerii”, ”Alma Musica”, ”Iubiri în cămașa de forță”, ”Legende Androgine”, ”Semnul lunii”, ”Piatra erotică”, ”Legile hazardului”. Este o carte de ficţiune scrisă în stil postmodern, ai cărei protagonişti sunt doi artişti britanici şi o artistă belgiană din generaţii diferite ale căror destine se întrepătrund în peisajul contemporan londonez. Existenţa acestui roman este o pildă vie a faptului că transgresarea graniţelor culturale nu este doar un subiect fetiş al filosofiilor şi teoriilor sociale ci o chestiune cât se poate de actuală care se manifestă în gândirea şi în creaţiile artiştilor şi autorilor europeni. Romanul Ilincăi Bernea stă mărturie pentru faptul că poate fi concepută o literatură cu subiect şi savoare britanice chiar şi într-un context social diferit, cum e cel românesc, ca dovadă că între cele două lumi există multiple canale de comunicare şi zone de interferenţă. Ingrid Berezovschi a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitoarea Ilinca Bernea despre romanul ”Cutia Neagră”.

ARTdialog cu Mihai Sârbulescu

Mihai Sârbulescu s-a născut în 1957, la Bucureṣti. Este profesor la Universitatea Naṭională de Arte “Nicolae Grigorescu” Bucureṣti, membru UAP, membru co-fondator al grupului de pictori "Prolog", absolvent al Institutului de Arte Plastice Bucureṣti, clasa profesorului Marius Cilievici (1981). Veronica Kirchner a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Mihai Sârbulescu.

”Cele mai apropiate de poetica italiană, paradoxal, au fost textele lui Gellu Naum și Marin Sorescu”

Scriitorul Geo Vasile este italienist, traducător, critic literar, poet, născut la Bucureşti. Licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Filologie (secția limba și literatura italiană şi secundar, română); lucrarea sa de diplomă a fost dedicată poeziei și prozei unui autor italian complet necunoscut în România deceniului șapte, Cesare Pavese. Neînregimentat politic, nici măcar ca licean la colegiul Sf. Sava,, nici ca student, cu atât mai puțin după, a fost repartizat la diverse școli elementare din Băragan (1967-1971); a reușit prin concurs să ocupe un post de bibliotecar la fosta BCS, actuala Bibliotecă Națională (1971-1990); din anii optzeci cu precădere datează dosarul său de urmărire informativ-operativă întocmit de ofițeri din DSS și informatori, restituit recent în copie xerox (cca.700 de pagini) de CNSAS. Cele mai palpitante pagini sunt cele privind percheziționarea biroului său de la BCS, dar și a apartamentului familiei, în care s-a intrat cu chei confecționate de „specialiști”, un prilej ideal de a monta în pereții casei tehnică de ascultare a telefonului. Obiectivul, în limbajul securiștilor, adică Geo Vasile, botezat cu numela conspirativ...Vadim, era bănuit a deține arme artizanale și muniție pentru un eventual atac împotriva celui mai iubit fiu al poporului. După Revoluție a fost redactor la pagina culturală a cotidianului ”Dimineaţa”, angajat de prof Al. Piru, şi apoi la săptămânalul ”Baricada” (1991-1996). Din 1994, membru al Uniunii Scriitorilor din România.. Colaborator al câtorva reviste literare, între care Luceafărul, toate seriile, România literară, Contemporanul, toate seriile, Hyperion, precum și al unor publicații și Edituri din străinătate. În 2015, la Editura Tracus Arte, a publicat volumul bilingv ”Te rog Beatrice,UNA STORIA SOGGETTIVA DELLA POESIA ROMENA. Ti prego Beatrice, O ISTORIE SUBIECTIVĂ A POEZIEI ROMÂNE”. Simona Ioniță a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu scriitorul Geo Vasile despre cea mai recentă apariție editorială a sa.

Stradivarius ca dragoste şi ca armă

”Duelul Viorilor”, la a V-a ediţie, s-a dovedit a fi unul dintre cele mai aşteptate momente ale toamnei. În 10 localităţi de pe cuprinsul ţării şi la Chişinău, apoi la Bucureşti, la sala Radio şi la Teatrelli, publicul a asistat din nou în această competiţie din care iese întotdeauna învingătoare muzica. După cinci ani de luptă, numele sonore ale instrumentelor au trecut pe planul doi, mult mai apreciată fiind măiestria violoniştilor, nume sonore ale scenelor naţionale şi internaţionale. Dacă Gabriel Croitoru este solist al orchestrelor radio şi se întâlneşte mai des cu publicul din România, ducând mai departe moştenirea lui George Enescu, cântând pe vioara lui, Guarneri del Gesu, Liviu Prunaru strabate lumea cu Royal Concertgebouw Orchestra,cotată ca fiind cea mai importantă orchestră a lumii şi al cărei concert maestru este. Născut la Craiova, Liviu Prunaru are un destin creator spectaculos, ajutat însă de anii lungi de studiu asiduu. Format la şcoala muzicală românească, violonistul îi face cinste și ne face să fim mândri că suntem români şi că dintre noi se ridică asemenea valori. Din fericire, prelungirea personalităţii sale artistice este o vioară Stradivarius, un instrument extraordinar care îl ajută, îi dă claritate, profunzime în sunet, îi dă putere… Anamaria Spătaru a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Liviu Prunaru despre povestea ascensiunii sale, a Viorii Stradivarius dar şi despre ce înseamnă pentru el ”Duelul viorilor”.

ARTdialog cu Silvia și Christian Paraschiv

Despre opera lui Christian PARASCHIV (n. 1953), reprezentant catalizator al generației 80 în arta plastică românească și membru al Grupului Prolog, scrie criticul de artă Alain Oudin: „Opera lui Christian, viața sa și cea a familie sale vor fi marcate de plecarea în exil din Republica Socialistă către Franța în 1986.“ În 1984 Christian Paraschiv primește Marele Premiu de pictură de la Cagne sur Mer (Franta), în 1986 părăsește România, ca urmare a faptului că seria de lucrări „Feminin/Masculin“, un ciclu de nuduri, va fi interzisă, cenzurată. Doi ani mai târziu este urmat de sotie, Silvia, la acea vreme jurnalist cultural la TVR, si de fiica lor, Cati. Alain Oudin scrie mai departe: “Începând deci din 1984 (...) opera lui Paraschiv s-a instalat pe trepiedul Memorie/Identitate/ Exil“. Tot pe acest trepied este sprijinit și dialogul purtat, de Veronica Kirchner pentru AgențiadeCarte.ro, cu Silvia și Christian Paraschiv, pe care i-a cunoscut în această vară în tabăra de creație „7 zile la Redondo“, în Portugalia, în cadrul proiectului Contemporanii.

„Nu autorul joacă rolul principal, ci povestea lui !”

Teodorescu Georgiana Daniela, fiica lui Daniel și a Vasilicăi, este născută la data de 10.07.1996 în orașul Lehliu-Gară, cu domiciliul stabil în comuna Ulmu, județul Călărași. În perioada 2003-2011 a urmat cursurile claselor I-VIII ale Școlii Generale din localitatea Ulmu, județul Călărași. În perioada 2011-2015 a urmat și absolvit cu diplomă de bacalaureat cursurile Colegiului Național „Sfântul Sava” din București. În primul an de liceu a participat la un cerc literar organizat de Fundația Soros, unde a cunoscut-o pe scriitoarea Ioana Pârvulescu. În octombrie 2015 va începe cursurile Facultății de Chimie din cadrul Universității din București. Își propune să exploateze în continuare pasiunea pentru scris. În 2013, a câștigat, cu manuscrisul ”Pe ulițele Răvășiților”, Premiul I la Concursul de Debut Literar (secțiunea proză) al Editurii Litera (cu un juriu din care au făcut parte: Andreea Stoica, Irina Ilie, Bedros Horosangian, Aurora Liiceanu și Dan C. Mihailescu). Simona Ioniță a purtat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, o discuție cu Georgiana Teodorescu despre debutul ei literar.

„Poate rugăciunile mele sunt ele, lucrările.“

Gheorghe FIKL s-a născut la 1 aprilie 1968, la Timișoara. Între anii 1994-1998 a studiat la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Două picturi ale sale apar pe coperțile a două volume lansate și în România, „Bogații” de John Kampfner și „Înalta societate” de Alexander von Schönburg, ambele editate de „Baroque Books&Art”. Lucrări ale lui au intrat în colecții private din Londra, cum este cea a Prințului de Wales. Pentru AgențiadeCarte.ro, Veronica Kirchner a dialogat cu artistul Gheorghe FIKL.

”Copilul din interior e bine merci”

Viorel Gârbaciu s-a născut la 1 iulie 1948 și întreaga viață a lucrat, în primul rând, cu și pentru copii, în zona culturală, meseria sa de bază fiind profesor de limba și literatura română. Prima poezie a publicat-o într-o revistă la Casa Pionierilor din Târgu Jiu, la vârsta de 11 ani. De-a lungul carierei sale editoriale a publicat, până în prezent, zece volume din care opt sunt de poezii pentru copii: ”Intrarea în basm” – poezii pentru copii, Editura ”Constantin Brâncuși”, Târgu Jiu, 2002; ”Țara copilăriei” – poezii pentru copii, Editura ”Constantin Brâncuși”, Târgu Jiu, 2004; ”Copilăriri” – poezii pentru copii, Editura ”Centrul Județean al Creației Gorj”, Târgu Jiu, 2004; ”De-a cuvântul” – poezii pentru copii, Editura ”Măiastră”, Târgu Jiu, 2006; ”Povestea cu perele mălăiețe” – poezii pentru copii, Editura ”Măiastră”, Târgu Jiu, 2007; ”Nebuni de lună plină” – poezii, Editura ”Măiastră”, Târgu Jiu, 2007; ”Copilul și Țara”, Editura ”Măiastră”, Târgu Jiu, 2008; ”Din drag de Gorj, din drag de țară”, Editura ”Măiastră”, Târgu Jiu, 2011 și microantologia de umor ”Treizeci și trei de catrene + unu”, Editura CJCPCT , colecția Ceașca de cafea, Târgu Jiu, 2015. După ce a renunțat la catedră, Viorel Gârbaciu a slujit arta și cultura, dar și pe copii, mai ales în perioada în care a condus Școala Populară de Artă din Târgu Jiu. Dorina Cioplea a dialogat cu Viorel Gârbaciu, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, despre poezia pentru copii și despre păstrarea copilului interior.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508