spot_img
AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Scriitorul cu bani de-acasă (Basm?)

Au fost odată ca niciodată, într-o lume paralelă, nişte oamnei care, de la răsăritul soarelui până-n amurg, ori din amurg până-n răsăritul soarelui, scriau literatură. Şi-atunci când (rareori!) se făcea că nu scriau, tot la ceea ce numeau ei literatură le era gândul. Cam învechit, cam fără rost (după unii), acestor oameni (în fapt, nişte copii mari) li se spunea…scriitori. Iar celor cărora trecuseră probele de măiestrie ale breslei, li se spunea chiar “scriitori profesionişti”.

Primiţi cu excluderea din Uniunea Scriitorilor?

Al doilea mandat al profesorului Nicolae Manolescu la conducerea Uniunii Scriitorilor nu are veşti bune pentru breaslă. Vom pierde, cel mai probabil, Casa Monteoru-Catargi şi vom ajunge în situaţia unei organizaţii fără resurse şi fără prea multe evenimente capabile să ofere mai multă vizibilitate cărţii şi scriitorului român contemporan. Ana Blandiana, de Ziua Mondială a Cărţii şi Drepturilor de Autor, deplângea faptul că nici măcar de zilele internaţionale dedicate Scriitorului, Poeziei sau Cărţii nu se întâmplă nimic. Uniunea Scriitorilor e de nevăzut în a realiza proiecte de promovare de impact public şi mediatic pentru cei mai mulţi dintre scriitori.

Prieteni de „raft 1”

Ce poţi face în weekend când eşti prins între redacţii şi scris? Când nu eşti doar jurnalist pe timp de criză, dar şi scriitor pe timp de criză, iar întâlnirile cu prietenii au şi ele de suferit. Amâni până în ultimul moment prietenii de “raft 2”, dai întâietate prietenilor de “raft 1” şi alegi locurile de vizitat în doi, pe placul meseriei oarecum comune şi pentru o bună dispoziţie generală. Îţi pui la pachet toate plăcerile, uiţi de listele de prieteni în aşteptare şi furi un pic din aerul monden bucureştean (de data asta).

N-am avut şi am pierdut

Marele absent al pieţei editoriale româneşti a fost, în ultimii 20 de ani, evenimentul de carte. Acela care promovează produsul cultural cu marcă autohtonă şi, implicit, pe scriitor. La concurenţă cu avântul noilor media şi al divertismentului acaparator - o concurenţă acerbă - interesul pentru lectură ar fi trebuit să fie recucerit sistematic, cu program şi nu lăsat la voia întâmplării şi la jumătatea de măsură a faptelor. Adică, doar sub umbrela liberei exprimări, a liberei editări şi a liberei comercializări.

Dl. Kelemen Hunor faţă cu producţiile web culturale

Iau de bună prioritatea domnului ministru Kelemen Hunor de a crea mecanisme eficiente pentru democratizarea accesului la cultură prin reţeaua web şi noile tehnologii ale comunicării şi informaţiei. Nu cunosc efectul concret al invitaţiei Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) şi a Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN) prin care „operatorii culturali” au fost rugaţi să trimită, până pe 26 martie a.c., sugestiile, recomandările şi completările lor pentru „îmbunătăţirea sistemului de finanţare a proiectelor culturale şi pentru actualizarea legislatiei specifice”.

Catabolizarea generaţiilor în literatură

De curând m-am întors de pe meleagurile lui Magritte, ale lui Jerome Duquesnoy- creatorul lui Manneken Pis, ale lui Maurice Maeterlinck şi ale lui James Ensor. Drumurile prin Bruxelles m-au dus unde au dorit şi au vrut ele, astfel încât, la un moment dat, am nimerit în toiul unui vernisaj de fotografie al cărui titlu “Catabolism”, de Eric P. Laverty mi-a dat de gândit.

Tiraje şi triaje (II)

Scriam în episodul trecut despre cercul vicios în care se zbate piaţa românească de carte: tiraje mici (“confidenţiale” pentru poezie), lipsa promovării cu program, difuzarea defectuoasă. În asemenea condiţii, nu e de mirare că amintita piaţă nu “suportă” bestseller-ul (în accepţiunea de carte bine vândută a termenului, dacă nu chiar de cartea cea mai bine vândută...). Marea perdantă a confruntării cu legile pieţei a fost, în cele două decenii de libertate editorială la noi, literatura română contemporană, aceea vie, scrisă, cum se spune, sub ochii potenţialilor cititori.

De ce să răsfoim virtual cărţile?

Am mai scris despre felul în care ar trebui să ne raportăm la mijlocul numit reţeaua web: nici abuz, nici refuz! Nici abuz în a crede că mijlocul poate înlocui formele clasice de cunoaştere, educaţie şi comunicare şi nici refuz în a vedea în acest mijloc pierderea identităţilor culturale şi spirituale ori pe cele ţinând de proprietatea intelectuală. Între aceste două exteme, abuzul de mijloace multimedia ori refuzul Internetului, încerc să evaluez ce şanse mai are cartea tipărită în faţa noilor media. Va fi ea distrusă până la capăt de virtual şi marketing?

O modă în măruntaiele internetului

Prin 1999, când am avut de-a face cu primul calculator, oarecum obligată fiind, în timpul facultăţii, nu ştiam nici cum se porneşte, unde e butonul acela de punere în funcţiune a maşinăriei. Şi drept urmare, când am aflat că am un calculator bunicel, la examenul de informatică i-am răspuns profesorului la toate întrebările tehnice că acesta are o memorie bună, că are un hard bun, că e de generaţie bună.

Tiraje şi triaje (I)

Chiar şi după (aproape) două decenii de mişcare liberă, piaţa românească de carte mai stă încă sub zodia nefastă a celor trei t: tiraje, traduceri, târguri. Poziţionată invers, păgubaş, faţă de suratele ei din ţări care au pornit, o dată cu ea, spre liberalizarea domeniului la începutului anilor ’90, căci o comparaţie cu pieţele de carte din zone cu mare tradiţie specializată ar fi, în cel mai bun caz, hilară.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508