spot_img
AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Exclusivitate: Şerban Foarţă îşi încetează colaborarea la „Dilema Veche” pentru că nu vrea să fie vecin de pagină cu Sever Cotoi Voinescu, „un personaj...

AgenţiadeCarte.ro publică în exclusivitate scrisoarea lui Şerban Foarţă în care marele scriitor anunţă că îşi încetează colaborarea la săptămânalul „Dilema veche” pentru că refuză vecinătatea de pagină cu Sever Voinescu, „un personaj nefrecventabil”. Şerban Foarţă e singurul intelectual care semnează în „Dilema veche” şi care sancţionează, astfel, fără echivoc, furtul de voturi şi ilegalităţile din Parlamentul României la Legea Pensiilor sub comanda preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Alma Anastase, şi a secretarului Camerei Deputaţilor, Sever Cotoi Voinescu. AgenţiadeCarte.ro susţine public gestul etic al poetului şi traducătorului Şerban Foarţă.

“My Own Private Idaho”

Să-ţi reciteşti un volum, scris sau creat cu mulţi ani în urmă este, poate, unul dintre acele lucruri care se aseamănă, într-un fel, cu revederea unui fost prieten drag. În ambele cazuri, nu ştii la ce să te aştepţi şi eşti pus în situaţia de a te reanaliza şi a fi, poate, mai obiectiv. Mai critic. Mai puţin indulgent cu traseul pe care l-a avut cartea sau respectiva relaţie de prietenie. Mai matur şi mai experimentat. Chiar dacă atât volumul anterior, cât şi prietenul de demult ţi-au fost apropiaţi cândva, te pot surprinde lipsa de afinităţi comune şi multiplele schimbări care şi-au făcut loc, în timp. Deci, cum e să te întorci în trecut, şi câte informaţii îţi poate furniza o astfel de reîntâlnire, despre tine, cel de acum? Ce ai putea să înveţi dacă ţi-ai trăi în câteva minute 50 de ani din viaţă?

AFCN între veşti bune şi timp pierdut

Pe 20 septembrie 2010 am fost invitat de Consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN) la o întâlnire în care să-mi spun nemulţumirile legate de acest organism de finanţare a proiectelor culturale şi editoriale. A fost o bună ocazie să fac sugestii şi recomandări cu privire la ariile tematice de finanţare şi la selecţia experţilor. O minută a acestei întâlniri mi-a parvenit zilele trecute prin bunăvoinţa preşedintelui Consiliului AFCN, Mihai Ghyka. Ea poate fi citită în rândurile ce urmează. Sper, în cele din urmă, ca aceste propuneri să ajungă în normele metodologice de finanţare ale AFCN. Astfel, am putea anunţa câteva schimbări majore: finanţarea revistelor culturale româneşti pe media electronică, finanţarea enciclopediilor multimedia şi o arie tematică dedicată promovării culturii scrise şi a autorilor români. De asemenea, am putea avea o evaluare care să nu mai fie influenţată decisiv de triburile culturale şi talibanii lor. Ar fi un semn extraordinar că produsele culturale româneşti intră, cu adevărat, în zona “societăţii cunoaşterii” şi a comunicării. Sper ca scepticismul meu cu privire la capacitatea instituţiilor de la noi de a fi mai eficiente şi de a sluji valoarea şi interesul public să-mi fie infirmat de cei care decid pentru viziunea AFCN. Altfel, discuţia din 20 septembrie 2010 chiar că ar putea fi clasată cu sintagma “timp pierdut”. AgenţiadeCarte.ro vă va ţine la curent cu toate noutăţile legate de AFCN.

Tatăl şi mama ilegalităţilor din România!

Minciuna mână în mână cu evaziunea din real şi din bunul simţ au devenit ingredientele cu care se fac şi se desfac politicile sociale şi economice ale preşedintelui Traian Băsescu. Pe de o parte, pare logic să supraimpozitezi drepturile de autor, să iei din salariile amărâţilor României, intelectuali, doctori, profesori, artişti, în timp ce suporterii de partid ai domnului Băsescu sfidează criza prin prime şi comisioane nesimţite. Ilegalitatea lor – de la schimbarea discreţionară a unor legi organice până la evidentul furt girat de domnişoara Roberta Alma Anastase – e trecută în adormire, pe când cea a unor sindicalişti, fie ei şi poliţişti, e înfierată în direct. Disoluţia autorităţii statului nu a plecat de la poporul în numele căruia a vorbit vrute şi nevrute dl. Băsescu. Disoluţia este consecinţa nenumăratelor ilegalităţi ale chiriaşului „vremelnic” de la Cotroceni, ilegalităţi ce au atins cote neaşteptate după validarea celui de-al doilea său mandat de preşedinte. Dl. Băsescu ne face instrucţia legalităţii chiar în casa sa politică şi oligarhică plină de ilegalităţi!

Dictatura suporterilor

Un confrate care călătoreşte mult îmi povestea zilele trecute despre drumul Bucureşti- Bănie în care a avut parte de dezlănţuirea suporterilor unei echipe de fotbal ce urma să joace în deplasare. Euforici, puşi pe fapte mari, susţinătorii fotbalistici coborau la fiecare oprire, în căutare de întăritoare lichide şi de “facilităţi”. Ţipete, îmbrânceli, replici tăioase, semnal de alarmă tras pentru recuperarea rămaşilor pe peron au colorat călătoria care s-a lăsat cu o dublă întârziere faţă de aceea obişnuită, întârziere intrată, de ani buni, în firea lucrurilor, pe toate traseele CFR. Reacţiile la disconfortul agitatei şi prelungitei deplasări au fost două: ridicatul din umeri, cu lehamite, al forţelor de ordine însoţitoare şi întrebarea retorică a unui călător “da ce dom`ne, trăim sub dictatura suporterilor?”

Două propuneri pentru scriitorii de valoare aflaţi în impas

Nu e categorie socială care să nu trăiască la limita subzistenţei. Excepţiile confirmă dependenţa bunăstării în România de cercurile oligarhice ale puterii ori de legăturile cu serviciile secrete. A fi artist în România nu e numai o aventură de spirit, ci, mai cu seamă, împinşi de politicile falimentare ale guvernanţilor conduşi de Traian Băsescu, a devenit tot mai mult o tehnică gravă de supravieţuire. Lăsând comentariile la ordinea zilei, voi prezenta cititorilor AgenţieideCarte.ro două propuneri adresate structurilor de conducere ale Uniunii Scriitorilor din România pentru scriitorii de valoare aflaţi în impas.

Am ieşit din greva fiscală!

Astăzi, 13 septembrie 2010, intră în vigoare noile Norme de aplicare ale mult discutatei, contestatei şi hulitei OUG 58/2010. Peste 700 de scriitori, artişti vizuali, actori, interpreţi ori compozitori de jazz, universitari, jurnalişti, coregrafi şi balerini, arhitecţi şi filosofi au protestat, începând cu 11 iulie 2010, prin intermediul AgenţieideCarte.ro, semnând, mai întâi, Scrisoarea „Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor?” şi, după ce instituţiile guvernamentale nu au îndreptat suprataxarea şi batjocura de a-i trimite pe intelectuali în fiecare lună la trei ghişee, Greva Fiscală. A fost nevoie de reacţii ferme şi extrem de critice la adresa Guvernului României, precum şi de o remaniere guvernamentală pentru ca OUG 58/2010 să fie shimbată şi răschimbată până când a ajuns în forma de astăzi pubicată pe 10 septembrie 2010, vineri seară, în Monitorul Oficial (a se citi documentul ataşat).

Statul, suprema cacealma

La vreme de criză, sfaturile şi îndemnurile par să fie la mare preţ. O retorică găunoasă - pre româneşte - dă în clocot de câteva luni încoace şi, naivă cum sunt, credeam că arsenalul de vorbe goale al guvernanţilor nu mai poate produce surprize. Ei bine, m-am înşelat. Mai zilele trecute, ieşind dintr-un restaurant de la Neptun, el lider maximo ne-a adresat, protector-exuberant, îndemnul "nu vă bazaţi pe stat!". La început, m-am gândit că nu am auzit bine. Apoi, am dat-o pe înţelepciunea autohtonă cu al ei "gura păcătosului adevăr grăieşte". Şi m-am simţit marcată profund de regretul că ei, cetăţenii obişnuiţi şi oneşti ai statelor bătrânului continent (cel puţin!), nu au parte, măcar din când în când, de asemenea revelaţii. Că, vorba ceea, dacă nu împărtăşesc şi ei originala democraţie carpato-danubiano-pontică, nici măcar îndemnuri precum cel de mai sus nu le colorează existenţa aflată mult prea în matca normalităţii. Mare păcat!

De la îngerii ficţionali, la cei în carne şi oase

Nu ştiu exact unde am auzit pentru prima dată sintagma “Fereşte-te de românii din străinătate”, români întâlniţi ocazional, în locuri publice, de care te izbeşti în vacanţe, concedii şi în situaţii cu totul aleatorii. Cert este că, fără să vreau, o întâlnire la graniţă sau o întâlnire la interminabilele cozi de la benzinăriile presărate în locuri de proximă vecinătate cu ţara, îţi dau de gândit. Fără să fiu discriminativă în cea mai mare parte a timpului, şi încercând să nu provoc conflicte inutile cu semenii, mai cu voie, mai fără voie, mă simt uneori aruncată în situaţii aparent fără ieşire, iar cutia toracică a discriminării poate trosni cu un sunet de oase zdrobite.

ELEGIA A DOUA, BUGETICA

Scriitorul Şerban Foarţă a trimis AgenţieideCarte.ro "ELEGIA A DOUA, BUGETICA", cu următoarea prefaţare: "Don Cipario, îţi trimit, mai jos, o parafrază după Elegia a doua, getica (v. Nichita Stănescu, 11 elegii, Editura Tineretului, 1966, pp. 15-16), – versul căreia dintâi este acesta: „În fiecare scorbură era aşezat un zeu”. Nu mi-am permis modificări prea multe; nu m-am putut abţine, însă, de la un soi de rimă concluzivă: „Prosit!”. Elegia, în original, îi este dedicată unuia Vasile Pârvan, parcă; în parafrază, n-are nicio dedicaţie, deoarece dedicatarii ar fi fost o liotă întreagă".

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508