spot_img
AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Un nou bir: Culturăritul

Privitul din balon, dispreţul politicienilor la adresa creatorilor de cultură, ar putea fi psihanalizabile. Cei ce nu pot construi ceva durabil îi urăsc pe cei care pot. Şi îşi disimulează ura uitându-se la aceştia din urmă ca printr-un perete de sticlă. Însă percepându-le astfel atitudinea, ar însemna să le acordăm politicienilor circumstanţa atenuantă rezultată dintr-un amestec de neputinţă şi invidie, omenesc, în fond, chiar dacă nu mai puţin amendabil. Experienţa ultimelor două decenii ne arată altceva. Atitudinea despre care scriam mai sus ţine de suficienţă şi ignoranţă. Nu mă număr printre cei ce idealizează perioada interbelică. Pasiunea pentru istorie m-a făcut să citesc destul ca să pot separa lumina de umbrele respectivei perioade. Un adevăr rămâne, însă, înainte de toate, de netăgăduit: politicienii români aveau atunci educaţie şi clasă.

Baronul ortodox şi ministrul-autor

Din tolba cu veşti proaste, ni se confirmă acum dezinteresul Ministrului Culturii, dl. Kelemen Hunor, faţă de gestionarea discreţionară a Administraţiei Fondului Cultural Naţional-AFCN. Scriu dezinteres pentru că i s-a atras atenţia de mai multe ori ministrului culturii că AFCN are un director interimar contestat de multe organizaţii non-guvernamentale şi de asociaţiile de editori. Pus în faţa unei evidenţe de o gravitate fără de tăgadă, anume că directorul AFCN, Cristian Petcu, a dat bani fără licitaţie unei instituţii unde activează!, dl.Kelemen Hunor se face că nu vede şi că nu aude. Poate că onoarea sa de ministru-autor de carte să-l salveze în al doisprezecelea ceas!

“Ajutaţi-ne să oprim înmulţirea scriitorilor!”

Cu toţii ştim că înainte de 1989 se dărâmau case şi biserici, iar în locul lor se construiau blocuri muncitoreşti şi hale industriale. Limitarea spaţiului de locuit i-a forţat pe mulţi stăpâni de animale să-şi abandoneze patrupedele. Efectul? Câinii vagabonzi, câtă frunză, câtă iarbă, şi-au pierdut rostul. Nu au mai avut ce stăpân să păzească, şi-au pierdut identitatea, nu au mai fost de folos nimănui. Dacă, potrivit normelor Uniunii Europene, este interzisă eutanasierea căţeilor vagabonzi, în locul acestei „pedepse capitale” aprobându-se sterilizarea şi castrarea lor, ce se poate întâmpla dacă, în locul câinilor vagabonzi, ne-am imagina că e vorba de scriitori cărora li se asigură pe zi ce trece un spaţiu cultural mobilat cu lipsă de reguli şi de contracte respectate bilateral, cu lipsă de transparenţă şi criterii în cadrul proiectelor culturale, cu lipsuri tot mai mari financiare, cu disponibilizările locurilor de muncă?

La cultură, fix invers!

Drepturile de autor (încă) sub spectrul unei aberante duble impozitări, o editură importantă cu porţile sudate, TVA uniformizatoare, de 24% aplicată (şi) cărţilor care, la noi, cu un procent de 19% negociat negru pe alb la aderare, era şi-aşa, din start, cea mai mare taxă pe valoare adăugată din Uniunea Europeană în domeniu, o non evaluare cu cântec, a proiectelor depuse spre finanţare la AFCN, cădere îngrijorătoare a pieţei editoriale. Privit din realitatea imediată, chiar şi la o repede ochire, mecanismul diriguirii culturii autohtone îşi accentuează, pe zi ce trece, nefuncţionalitatea.

Merită să faci un gest extrem pentru nişte cvasidecerebraţi?

După ce am iniţiat Scrisoarea de Protest „Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor?”, am primit foarte multe mesaje de sprijin şi încurajare pe contul meu de email, pe facebook sau pe agentiadecarte.ro. Nedreptatea şi discriminarea evidentă la care sunt supuşi creatorii români au creat o punte de comunicare şi solidaritate pentru personalităţi care au alte opţiuni politice, sociale şi chiar estetice. Atunci când am declanşat protestul am luat în calcul inclusiv şi gestul extrem de a face greva foamei. Mi-am anunţat intenţia unor prieteni şi cunoscuţi. Mesajul lor a fost că în mocirla societăţii în care trăim acest gest suprem n-ar găsi nici aderenţă publică (într-o ţară care moare de foame la propriu!), nici reacţie din partea decidenţilor politici care au dus România într-un dezastru social, economic şi moral. „Miştocarii n-au nimic sfânt”, mi-a scris aflând de intenţia mea Şerban Foarţă, marele poet şi traducător aducându-mi un argument atât de puternic încât m-a făcut să nu mai iau în calcul greva foamei: „Mă tem, îmi mărturisea Şerban Foarţă, (vorba lui Paler) că ultima grijă a unor inşi cvasidecerebraţi e tocmai creierul (cu excepţia ăluia pane!). Să auzim de bine, de rău, cum îşi spun surzii între ei, când îşi iau bun rămas, la telefon”.

Atelierele de scriere creativă neinstituţionalizate, o problemă în România?

Cu puţin timp în urmă am participat la mai multe festivaluri de literatură organizate în ţară. Fie că reuneau scriitori din tânăra generaţie, fie că aduceau în prim plan scriitori la început de drum, ele aveau ca scop repoziţionarea scriitorului faţă de propriul debut şi începuturile sale. Zilele trecute, o tânără mă întreba cum poate căuta şi găsi cursuri de creative writing destinate tinerilor nedebutaţi. A trebuit să mă întorc în timp şi să realizez că poate, pe “vremea mea”, exista un mai mare interes faţă de tinerii învăţăcei.

“Însemnări din subterană” în lectura lui Răzvan Vasilescu

De curând, la Humanitas Multimedia a apărut audiobookul “Însemnări din subterană “ de F.M. Dostoievski, în lectura lui Răzvan Vasilescu, volum considerat prima nuvelă existenţialistă.

(Mai) nimicul impozitat

Furia (obsesivă) a impozitărilor autohtone a ajuns să producă, în serie, situaţii hilare. Le spunem aşa ca să nu le spunem altfel şi nu ne mirăm (prea tare) pentru că ne aflăm în ţara de baştină a absurdului. Am înţeles de oarece vreme, că nimic nu va scăpa de blagoslovirea fiscalităţii. Aşa e legal, ni se spune, chiar şi atunci când birul contravine Constituţiei ori legislaţie Uniunii Europene. Să fie primit! Ce te faci însă când zelul fiscalilor e atât de mare, de entuziast, de nestăvilit, încât, ieşindu-şi din matcă, percepe taxă de două ori pe acelaşi bun (mă rog, câştig)? Ba chiar nu se sfieşte să impoziteze...nimicul!

AFCN faţă cu valoarea si publicaţiile culturale de pe Net

AgenţiadeCarte.ro v-a prezentat acum câteva zile minuta redactată de AFCN în urma întâlnirii cu reprezentanţii editurilor, redacţiilor de publicaţii, uniunilor de creaţie etc., din data de 17 iunie 2010, la sediul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN). În cele ce urmează, voi face completările necesare pentru ca finanţarea AFCN să fie mai transparentă şi mai eficientă pentru cărţile şi revistele culturale, indiferent de suportul lor.

Dinţii buni şi cei stricaţi ai tinerilor scriitori români

Cât de cunoscut trebuie să fii ca autor pentru a fi invitat mai peste tot, la colocvii literare, festivaluri, lecturi prin ţară? Şi cât are meritul o editură ca autorii publicaţi de ea să intre într-un circuit al lecturilor şi acestor tipuri de festival? După cum bine se ştie, dar nu se spune decât în discuţiile private, un autor este invitat de multe ori dacă produce ceva, dacă oferă la schimb ceva, în favoarea organizatorilor. Sau, în cazurile fericite, dacă are charismă, dacă vorbeşte relaxat în diverse situaţii, dacă este îndrăgit fără voia sa de mai toţi.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508