spot_img
AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Niciodată să nu spui niciodată

Am să pornesc la drum cu titlul cărții scrise de Cristina Chira și apărută în 2023 la Polirom, Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor*. E un titlu care a stîrnit discuții (uneori, mai intense chiar decît conținutul cărții) și chiar de la el vreau să plec. Clou-ul este acest „niciodată”, care a sunat cam timid sau neînsemnat în economia textului, de vreme ce nimănui nu i-a sunat clopoțelul. S-ar putea ca, la o lectură rapidă sau – așa cum se mai practică în critica românească – la o absență a lecturii, niciodată să nu spuie nimic. Numai că, pentru mine, mai ales după terminarea primei povestiri, buclucașul cuvînt mărturisește chiar totul despre eroina povestirii, despre visurile, speranțele, iluziile și dezamăgirile ei. Pe scurt: adolescenta Raluca îl iubește pe Tudor și Tudor pare s-o iubească. Ei se pipăie bezmetic, dar, de făcut, nu fac sex de-adevăratelea. Așa cum se întîmplă în viață, nimic din ce plănuiesc cei doi nu se pupă, viața îi desparte o bună bucată de vreme și, pentru că lumina stinsului amor îi urmărește încă, vor încerca, ori unul, ori altul, să ducă la bun sfîrșit ceea ce începuseră în adolescență. Povestea e spusă din punctul de vedere al eroinei. E un aspect important, pentru că aici se observă abilitatea, finețea autoarei. Feminitatea Ralucăi este una reală și nu una de hîrtie. Adică și cu hopuri, și cu inconsistențe, și cu derealizări. E fascinant, mai ales pentru un bărbat, să urmărească ocolurile logice, hîrtoapele afective ale sensibilității feminine și, în același timp, să dezvolte un sentiment atît de puternic pentru personaj. Fără să dezvălui finalul, afurisitul cuvînt niciodată luminează deodată psihologia personajului, care ar dori să dea timpul înapoi.

17 cavaleri exorciști de limbă română!

Valențele inițiatice ale numărului 17 pot duce fie la numărul îngerilor, la capacități extrasenzoriale ori la simbolul călătoriei. În ”Bilete de favoare”*, apărută la Editura Charmides, în 2023, nu aflăm de ce Al. Cistelecan a ales să prezinte doar 17 poeți și cărțile lor. Să fie (numai) liberul arbitru al spiritului său critic sau, pur și simplu, magia lui 17 să ne fi oferit, astfel, ”elanul spontan al imaginației”, cum o spune chiar autorul într-o fișă dedicată lui Emilian Galaicu-Păun. Glosând ludic-grav despre receptarea poeziei și despre (re)nașterea cititorului de poezie, Al. Cistelecan dă o definiție dramatică pentru genul exersat de cei 17 aleși: ”poezia e, oricum, cu sau fără cititori, un gen disperat (scris de oameni a căror singurătate nu poate fi exorcizată prin nici o altă metodă).” Dar cine sunt cei 17 cavaleri exorciști de limbă română? A.E. Baconsky, Mircea Ivănescu, Gheorghe Grigurcu, Ion Pop, Angela Marinescu, Vasile Dan, Ioan Flora, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, Marian Drăghici, Traian Ştef, Elena Ştefoi, Alexandru Muşina, Ion Mureşan, Magda Cârneci, Dumitru Chioaru şi Emilian Galaicu-Păun. Metoda de lucru a criticului de poezie pentru cele 17 ”bilete de favoare” ne este devoalată, fișă cu fișă: ”Lectura a ceea ce poetul a scris implică lectura simultană a ceea ce poetul a sacrificat, a ceea ce poetul n-a scris (dar a spus prin limbajul absent, cel mai grăitor dintre toate.)”.

Traumele ucid frumosul din oameni

Romanul Măștile fricii, de Camelia Cavadia, este o explorare profundă a psihicului uman, o mărturie a impactului distructiv al rănilor emoționale nerezolvate asupra relațiilor personale, în special în cadrul familiei, descriind modul în care frica, anxietatea și suferința ascunsă pot izola indivizii unii de alții. Personajele principale sunt copleșite de traume din trecut, care continuă să le bântuie viața și poartă măști emoționale pentru a se proteja de durerea cu care nu pot – sau nu doresc – să se confrunte direct.

De la Dostoievski la vale

L-am cunoscut pe Bogdan Răileanu în urmă cu un deceniu și, dacă nu aș fi aflat dintr-o relatare a lui de pe Facebook că are 44 de ani, nu aș fi bănuit niciodată ce vârstă reală are. Cred că și-a schimbat foarte puțin înfățișarea, așa că și atunci părea un om matur. Ca să mă lămuresc abia acum, după citirea celui de-al patrulea (ba al cincilea) volum*, că Bogdan al nostru e, în sfârșit, cu adevărat unul. Tânărului prozator de odinioară nu-i suna bine cuvântul maturitate. El voia totul, pe lângă talentul cu care îl înzestrase natura. Voia să dezlege tainele universului, ale vieții și ale morții. Numai deșertul de cenușă lipsea. Întotdeauna cărțile lui au fost ambițioase. Acolo a fost, pentru mine, motivul principal al ezitării. „Totul” e ceva care sună amenințător.

“Nicio slujbă nu-i ușoară” sau despre relațiile de muncă pe orizontală și pe verticală

Aud din ce în ce mai des despre tineri care aleg să își părăsească slujbele bine plătite în companii de top și să caute un trai mai simplu, prețuind mai mult timpul liber și libertatea de mișcare. Ca om care a experimentat epuizarea, presiunea extremă pusă de șefi toxici, nu pot decât să îi admir și să sper că încet, încet, schimbările se vor produce pe orizontală și verticală și vom vorbi despre muncă în cu totul alți termeni și în societatea românească. O carte care m-a făcut să reflectez mult la aceste lucruri este, culmea, scrisă de o autoare japoneză, Kikuko Tsumura. “Nicio slujbă nu-i ușoară”* este intitulat romanul apărut la Polirom în traducerea foarte reușită a Magdalenei Ciubăncan, care reușește, cu mare abilitate, să redea nuanțe și mai ales contextul în care se petrec întâmplările, așa încât să nu ratăm tușele de ironie și umor abil strecurate de autoare, alături de mici semnale de alarmă care spun că societatea japoneză trebuie și ea să se schimbe.

”Atelierul de Povești”, la TEATRELLI/CREART, cu Cosmin Perța, Cristian Teodorescu și Mike Godoroja & Blue Spirit

Marți, 15 octombrie 2024, de la ora 19.00, la CREART – SALA TEATRELLI din Bucureşti (Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7), asociația Euro CulturArt a prezentat ultima secvență a show-ului de povestiri și blues ”Atelierul de Povești”, în cadrul proiectului omonim. Evenimentul a fost găzduit și susținut de Primăria Municipiului Bucureşti, prin CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti. Protagoniștii au fost Cosmin Perța și Cristian Teodorescu, alături de patru adolescente de la Liceul Teoretic ”Constantin Brâncoveanu”, Liceul Greco-Catolic ”Timotei Cipariu” și Liceul de Arte Plastice ”Nicolae Tonitza”: Teodora Chiru, Raluca Niculae, Ștefania Vâscu și Ioana Maria Vasilescu. Povestirile invitaților au rezonat cu sonurile muzicale ale trupei Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionul evenimentului a fost poetul și managerul cultural Dan Mircea Cipariu.

Primul show de blues și de povești din România, la Creart, cu Florin Iaru și Bogdan O. Popescu 

Luni, 14 octombrie 2024, de la ora 19.00, la CREART – SALA TEATRELLI din Bucureşti (Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7), asociația Euro CulturArt a prezentat show-ul de povestiri și blues ”Atelierul de Povești”, în cadrul proiectului omonim. Evenimentul a fost găzduit și susținut de Primăria Municipiului Bucureşti, prin CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti. Protagoniști au fost Florin Iaru și Bogdan O. Popescu, alături de patru adolescente de la Colegiul Național „Ion Creangă” din București și Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Bucureşti, Elis Ali-Agi, Andreea-Ilinca Stancu, Rebeca Maria Cîrcea și Ana Patricia Josanu. Povestirile invitaților au rezonat cu sonorurile muzicale ale trupei Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionul evenimentului a fost poetul și managerul cultural Dan Mircea Cipariu.

”Atelierul de Povești” la TEATRELLI/CREART, cu Cosmin Perța, Cristian Teodorescu și Mike Godoroja & Blue Spirit

Luni, 14 octombrie 2024, de la ora 19.00, la CREART - SALA TEATRELLI din Bucureşti (Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7), asociația Euro CulturArt prezintă show-ul de povestiri și blues ”Atelierul de Povești”, în cadrul proiectului omonim. Evenimentul este găzduit și susținut de Primăria Municipiului Bucureşti, prin CREART - Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti. Protagoniști sunt Nora Iuga și Florin Iaru, alături de trei adolescente de la Colegiul Național „Ion Creangă” din București și Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Bucureşti, Elis Ali-Agi, Andreea-Ilinca Stancu și Ana Patricia Josanu. Povestirile invitaților vor rezona cu sonurile muzicale ale trupei Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionul evenimentului este poetul și managerul cultural Dan Mircea Cipariu.

”Atelierul de Povești” la TEATRELLI/CREART, cu Nora Iuga, Florin Iaru și Mike Godoroja & Blue Spirit

Luni, 14 octombrie 2024, de la ora 19.00, la CREART - SALA TEATRELLI din Bucureşti (Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7), asociația Euro CulturArt prezintă show-ul de povestiri și blues ”Atelierul de Povești”, în cadrul proiectului omonim. Evenimentul este găzduit și susținut de Primăria Municipiului Bucureşti, prin CREART - Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti. Protagoniști sunt Nora Iuga și Florin Iaru, alături de trei adolescente de la Colegiul Național „Ion Creangă” din București și Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc” din Bucureşti, Elis Ali-Agi, Andreea-Ilinca Stancu și Ana Patricia Josanu. Povestirile invitaților vor rezona cu sonurile muzicale ale trupei Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionul evenimentului este poetul și managerul cultural Dan Mircea Cipariu.

Prin cenușa imperiilor

Cartușeria, de Dan Mircea Cipariu, propune o explorare profund simbolică și stratificată a spațiilor de artă amplasate în foste arsenale din Europa. Aceste zone, cândva destinate războiului și violenței, au fost transformate în centre culturale, galerii și muzee, dar istoria lor persistă în pereții și în energia acestor locuri. Dan Mircea Cipariu se adâncește în acest contrast dintre trecut și prezent, unde spații cândva impregnate de conflict găzduiesc acum creativitate și expresie. Prin Cartușeria, Cipariu sugerează că arta însăși acționează ca o formă de vindecare și confruntare, dialogând cu umbrele istoriei pentru a ilumina viitoare potențiale. O carte însoțită de șapte desene de Mihai Zgondoiu.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508