spot_img
AcasăLa Țintă!

La Țintă!

Amintirea unei frumoase prietenii

Pînă să ajungă la capitolul despre prietenia sa cu Nichita Stănescu trec 168 de pagini din „(niște amintiri)”. Scrise în tranșe de cîteva mii de semne, cîte încăpeau săptămînal în Academia Cațavencu, amintirile lui Ștefan Agopian nu suferă în volum din cauză că au fost scrise în format de foileton. Memorialistul le orînduiește cronologic și cum are condeiul sigur, memoriile sale funcționează ca un bildungsroman, cu un umor sceptic, uneori de un cinism simpatic cum nu se poate mai potrivit cu lumea și vremurile pe care le evocă. Paginile de reconstituire a vremurilor copilăriei sînt împestrițate cu portrete de prieteni și de celebrități din gura Oborului, după cum îl duce pixul pe autor. Dar dacă dai umorul la o parte și te oprești la fapte, descoperi că tinerețea romancierului n-a fost deloc lejeră.

Foame și libertate de azi pe mâine

În esență, „Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri” explorează „foamea” în multiplele ei forme: foamea fizică de supraviețuire, foamea de libertate și foamea de a învinge greutățile. Radu Paraschivescu construiește o poveste multigenerațională și transcontinentală, care examinează modul în care aceste forme ale foamei conduc indivizii și comunitățile, modelând identități și distrugând destine. Plasată în contextul istoric al Marii Foamete Irlandeze, acțiunea romanului surprinde suferința lui Michael Flaherty și a celor din jurul său. Foamea fizică se profilează ca un memento permanent al vulnerabilității și mortalității, care arată cum simpla supraviețuire poate să-i aducă pe oameni la limită și să-i împingă la decizii dramatice, schimbătoare de viață. Foamea de libertate merge în paralel cu această luptă fizică. În același registru, „The Fields of Athenry” este personificat și devine un personaj simbolic care unește generațiile. Acest cântec popular, care spune povestea unui irlandez întemnițat de englezi și despărțit de familia sa pentru că furase porumb, este prezent pe tot parcursul romanului. Pe de o parte, titlul romanului înglobează temele sale

Debutant în comunism, în varianta lui Ștefan Agopian

Ciufut și chichiricios, autor a cel puțin două capodopere – Manualul întîmplărilor și Sara – , fostul meu coleg de la România literară, unde avea treabă cu partea tehnică a revistei pînă în 1989 și unde după revoluție n-a primit post de redactor fiindcă „n-avea studii superioare”, cum i-a comunicat cu false regrete Gabriel Dimisianu, pe atunci numărul 2 al revistei, nu și-a scris memoriile ca să se laude singur, ca majoritatea memorialiștilor. Le-a așternut pe hîrtie chiar din dorința cinstită de a povesti cum era să fii scriitor în comunism. Și, zice el, ca răspuns la întrebarea unui tînăr confrate cum o ducea autorul român pe vremea aceea, căruia i-a zis pe loc că îi mergea bine. Atît că pînă să ajungă cineva scriitor cu carnet de membru al breslei trebuia mai întîi să găsească un editor să-l debuteze, ceea ce nu era tocmai lesne.

O carte relevantă pentru perioada electorală: „Scurtă istorie a lumii in 50 de minciuni”

„Scurtă istorie a lumii in 50 de minciuni” este o carte care pe de o parte vă va aduce zâmbetul pe buze când veți vedea cum au mințit unii oameni importanți doar pentru a da mai bine în ochii altora, de exemplu, sau cum autori celebri se țineau de șotii prin presa vremii. Dar veți vedea și cum alte minciuni, răspândite la scară largă, au făcut ca unele grupuri etnice sau minorități să fie oropsite secole întregi sau unele personalități istorice să fie reținute nu pentru ceea ce au făcut bun, ci pentru niște incidente ale vieții private, pentru care au fost făcute, pe nedrept, responsabile. Iar alte minciuni au provocat chiar întorsături dramatice ale istoriei. Poate că nu întâmplător Natasha Tidd alege lumea politică pentru a ne introduce în această istorie a minciunii subiectivă și ea, bineînțeles. „Scurtă istorie a lumii in 50 de minciuni”, de Natasha Tidd, a apărut la Editura Niculescu. Anamaria Spătaru a stat de vorbă cu Renata Roșu, redactorul cărții.

Premiile AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2023

Luni, 11 noiembrie 2024, de la ora 17.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București, au fost decernate Premiile AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2023. Juriul format din scriitorii Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru și Cristian Teodorescu a premiat următoarele cărți: ”Introducere în Poezie” de Ion Mureșan, Editura Charmides – Cartea de Poezie a anului 2023; ”Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor” de  Cristina Chira, Editura Polirom, și ”Miere neagră” de Dan Pleșa, Editura Vellant  – Cartea de Proză a anului 2023; ”Bilete de favoare” de Al. Cistelecan, Editura Charmides –Cartea de Critică literară /Istorie literară /Teorie literară a anului 2023; ”Trei săptămîni în Atlas” de Marius Chivu, Editura Humanitas, și ”Zvonuri despre sfîrșitul lumii. București”, 1944-1953, de Stelian Tănase, Editura Corint – Cartea de Eseu / Publicistică / Memorialistică a anului 2023. Diplomele și identitatea vizuală a Premiilor AgențiadeCarte.ro au fost realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Amfitrionii evenimentului au fost Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu.

Cristina Chira, Marius Chivu, Al. Cistelecan, Ion Mureșan, Dan Pleșa și Stelian Tănase, câștigătorii Premiilor AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2023

Cristina Chira, Marius Chivu, Al. Cistelecan, Ion Mureșan, Dan Pleșa și Stelian Tănase, câștigătorii Premiilor AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2023 Luni, 11 noiembrie 2024, ora 17.00, în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr. 8), vor fi decernate Premiile AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2023. Juriul format din scriitorii Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru și Cristian Teodorescu anunță următoarele cărți câștigătoare: ”Introducere în Poezie” de Ion Mureșan, Editura Charmides – Cartea de Poezie a anului 2023; ”Raluca nu s-a culcat niciodată cu Tudor” de Cristina Chira, Editura Polirom, și ”Miere neagră” de Dan Pleșa, Editura Vellant – Cartea de Proză a anului 2023; ”Bilete de favoare” de Al. Cistelecan, Editura Charmides –Cartea de Critică literară /Istorie literară /Teorie literară a anului 2023; ”Trei săptămîni în Atlas” de Marius Chivu, Editura Humanitas, și ”Zvonuri despre sfîrșitul lumii. București”, 1944-1953, de Stelian Tănase, Editura Corint – Cartea de Eseu / Publicistică / Memorialistică a anului 2023. Diplomele și identitatea vizuală a Premiilor AgențiadeCarte.ro sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Amfitrionii evenimentului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, am propus 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Premiile sunt finanțate de Ministerul Culturii, în valoare totală de 9600 lei. ”Votul popular de pe AgenţiadeCarte.ro nu a fost decisiv pentru alegerea celor șase cărți câștigătoare! Premiem, astfel, șase titluri remarcabile și pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române. Așa cum am mai declarat, votul electronic, cu inerentele posibilități tehnice de a fi manipulat, nu este decident, ci doar juriul acestor premii hotărăște ce cărți să fie alese. Astfel, sunt bucuros că am premiat cărți scrise de Cristina Chira, Marius Chivu, Al. Cistelecan, Ion Mureșan, Dan Pleșa și Stelian Tănase , cărți care să stârnească o emulație pentru lectură și idei critice spectaculare.”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu, directorul AgențiadeCarte.ro. Premiile AgențiadeCarte.ro sunt organizate de asociația Euro CulturArt, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române din București și cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Partener media: Radio România Cultural. IMPORTANT! Intrarea la eveniment se face numai cu invitație! Puteți solicita invitații la adresa de email: cipariu@yahoo.com până luni, 11 noiembrie 2024, ora 11.00.

Abracadabra, acasă, la marginea lumii

Noi, oamenii, și, dintre toți oamenii, noi, cititorii, avem un cusur: ne plac poveștile. Cu cît sîntem mai copii, cu atît sîntem mai atrași de aventuri, de călătorii, de mistere. Maturitatea cititorului universal înclină spre trama conflictuală. Dar noi, copiii, încă vrem să călătorim la capătul universului. E uimitor cîtă copilărie există în urma noastră, în istoria literaturii universale, de la Marco Polo la Jules Verne. Sau, hăt, de la Ibn Khordadbeh pînă la Marius Chivu. Bucuria descoperirii unor noi tărîmuri, lumi și civilizații rămîne intactă. Însă ar fi o greșeală să mai credem azi că și copiii au rămas neschimbați. Dimpotrivă, copiii din noi sînt tot mai sofisticați, dedați la viciile și facilitățile lumii moderne. Așadar, și cărțile de călătorii (adică de aventuri pe tărîmuri străine) s-au modernizat și ele, adoptă strategii și forme deosebite. Cu același scop: teleportarea cititorului într-o altă lume. Așa se prezintă și cartea lui Marius Chivu, Trei săptămâni în Atlas*, apărută anul trecut la editura Humanitas. Marius e nu numai un scriitor, dar și un profesor de „scriere creativă”. Prin urmare, cartea lui joacă și pe scena prozastică modernă, îmbinînd tactici și strategii literare sofisticate cu datele concrete. Trebuie spus, de la bun început, că autorul își ia cititorul ca partener de drum, punînd textul la timpul prezent. Astfel încît relatarea pare să se desfășoare concomitent cu actul lecturii. Cum s-ar zice, aterizăm intempestiv în Casablanca, ne întîlnim cu (se putea altfel?) eternul Mustafa, care face oficiile de gazdă. Oaspeții, drumeții sînt sfioși și prudenți. Unde se încheie politețea și unde începe fundamentalismul? Dar Casablanca pînă unde se întinde? Cîți locuitori are? Zece milioane? Nouă? Dar noi unde locuim? La periferie? Ce e aia periferie, de unde începe și unde se termină? E adevărat că aici e cea mai bună cafea? Ne oprim aici să gustăm ceva? Nu. Și nici una, nici două, sîntem la fața locului.

Poetica inaparentului și a fantasmelor, într-un creier de poet-povestaș

Plasarea poeziei lui Ion Mureșan sub pecetea realului, a poeticii realului, ba chiar a ”realului imediat” arată o formulă critică șablonardă care nu poate acoperi (și uneori care chiar nici nu poate decripta!) poetica inaparentului și a fantasmelor din scenariile vizionare, mitologizante și ludice propuse în ”Introducere în POEZIE”*, cu 8 gravuri în lemn de Mircia Dumitrescu, carte apărută la editura Charmides. Al. Cistelecan, cel mai bun critic literar de poezie de la noi, intuiește și argumentează poezia lui Mureșan ca pe o imersiune într-o altfel de ”realitate”, cea a spațiului interiorității, cu voci, personaje, lumi posibile, inaparente, dar, mereu și mereu, interioare. ”Realitatea” e, astfel, ”doar pretext (și un pre-text) pentru procesiunea irealelor, pentru scenariul himerelor și al nălucelilor spontane”[1].  Cu realitatea pre realitate călcând, folosindu-i mecanismele versatile, pentru a descoperi nevăzutul, posibilul și pentru a forma-deforma-reforma imaginile mentale, ale memoriei și ale interiorității, Ion Mureșan ne oferă călătorii imaginare ori imaginale ingenioase și de neuitat în care și prin care ne putem consola că suntem ”niște animale speriate”.

Cînd viața bate și zvonurile cele mai negre

Unul dintre puținii autori care chiar știu cu ce se mînca stalinismul în URSS și la noi, înainte și după ce România s-a trezit cu un regim comunist importat de la Moscova, e Stelian Tănase. Pentru asta romancierul și istoricul care a devenit acest absolvent de filosofie din anii optzeci, s-a documentat temeinic, în arhive, inclusiv în dosarele securității ajunse la CNSAS, în presa vremii și în memorialistica despre această perioadă. Astfel că are o triplă perspectivă asupra evenimentelor vremii. Una e aceea a luptelor pentru putere între partide de pînă la dictatura lui Carol II, urmată de dictatura generalului Antonescu după scurta lui coabitare cu legionarii, așa cum a fost oglindită în presa vremii. Alta vine din documentele oficiale și din rapoartele Serviciului Secret de informații scoase din arhive. Iar cea de a treia, cea mai consistentă, provine din știrile și faptele diverse consemnate în ziare. Zvonuri despre sfîrșitul lumii, eseul lui despre cum a ajuns comunismul la putere în România, poate fi citit și ca un roman nonficțional; istoricul lasă ușa deschisă prozatorului realist care plimbă o oglindă de-a lungul drumului străbătut de bucureșteni în acea perioadă*.

Un romancier pe care se poate conta

Cum nu mi-am schimbat părerea despre romanul lui Dan Pleșa, Miere neagră, după ce primele impresii de lectură s-au mai așezat, chiar dimpotrivă,  acest text are...

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508