spot_img
AcasăDialogul de carte

Dialogul de carte

„După ce toate pier, după ce se sfârşeşte destinul nostru, ca fiinţe simbolizante, rămâne doar dragostea”

La Editura Limes a apărut în anul 2012 volumul de poezii "Nimicitorul", semnat de Aurel Pantea. „Aurel Pantea scrie chiar dinlăuntrul senzaţiei de neantificare şi face filmul acut, clinic al acesteia. Rapoartele sale nici nu mai sunt rapoarte de angoasă, ci transmisiuni în direct ale descompunerii, ale putrezirii fiinţei, ale degenerescenţei lente şi implacabile. Senzaţia acestei lentori a detracării e atât de profundă şi de temeinic aşezată încât nici nu mai produce spaime: ea doar se reproduce. Calm, de-a dreptul ataraxic, poetul notează doar progresia agonică a acestei dezagregări şi face reportajul cangrenării lumii, al climatului de exterminare prin vidare lentă. Nimicitorul lui Aurel Pantea nu e un cavaler al apocalipsei ca spectacol dramatic; e un virus al fiinţei, o insinuaţie malefică şi concretă a descompunerii. El nu procesează o tragedie, ci doar o agonie. Una atât de detaliată în senzaţii încât nu-i de mirare că la capătul ei stă, cu necesitate, o rugăciune terifică, de o necruţătoare autenticitate.” (Al. Cistelecan) Andra Rotaru a dialogat cu Aurel Pantea, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro

„Viitorul e cea mai bună mărturie că timpul e mort și că timpul reînvie prin noi”

La Editura Tracus Arte a apărut volumul "Substanţe interzise", de Liviu Ioan Stoiciu, volum desemnat - cu ocazia Zilei Culturii Naţionale - "Cartea de poezie a anului 2012". "Substanţe interzise nu este un volum de versuri născut din angoasa morţii, ci din nevoia evadării din sine însuşi, a găsirii unei căi de acces către inconştientul colectiv, către fluxul energetic al Universului. S-ar putea spune, de aceea, că moartea joacă rolul stimulului erotic. Cum îndrăgostitul inventează în neştire scenarii mirobolante dintr-un bob de mister (apropo de acest lucru, merită amintită descrierea fabuloasă a femeii din Tânjeşti), tot aşa Liviu Ioan Stoiciu scrie despre moarte, încercuind-o locvace, de la însemnele exterioare spre o viziune din „interiorul” ei." (Gabriela Gheorghişor) Andra Rotaru a dialogat cu autorul, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro

„Scăpă(ră)rile sunt măsura umanului cald şi vulnerabil din noi”

De curând, la Casa de Editură Max Blecher a apărut volumul de debut în poezie "Cârtiţa de mansardă", de Teodora Coman. „Cârtiţa de mansardă este volumul unei poete cu voce sigură și distinctă, fără urmă de ezitare în limbaj, fără efecte compoziţionale de epatare, ale cărui calm, eleganţă și austeritate îmi evocă prestaţia unui spadasin. Dacă n-aș fi cunoscut poezia Teodorei Coman de pe blogul autoarei, aș fi avut emoţii pentru debutul în volum tocmai în 2012, când se anunţă cel mai bun an al poeziei noastre din ultimele (măcar două) decenii." (Mihaela Ursa) Andra Rotaru a dialogat cu autoarea, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro

„În centrul atenției nu se mai află o țară, ci limba, care, pe bună dreptate, refuză categoric să respecte granițele naționale”

„Trei ţări, aceeaşi limbă” este un proiect de promovare a autorilor de limbă germană, iniţiat de Târgul Internaţional de Carte de la Frankfurt. Sub acest slogan, autori din Germania, Austria şi Elveţia vor sosi anul viitor la Bucureşti, la cea de a VIII-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest (29 mai-2 iunie 2013). Despre acest proiect, a cărui primă ediţie a avut loc în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Götteborg (2011), despre provocările pe care le presupune poziţia de manager în cadrul celui mai important târg de carte din lume şi despre planurile pentru Bookfest 2013 a dialogat Tobias Voss, directorul Departamentului „Piețe Internaționale” din cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Frankfurt, cu fondatorii Headsome Communication (Oana Boca Stănescu şi Ioana Gruenwald).

„Credeam că românii dețin recordul mondial la teorii extreme”

Romanul „Venea din timpul diez“ de Bogdan Suceavă a fost lansat recent în Franţa, în colecţia „Lettres d’ailleurs” a Editurii Ginkgo din Paris, traducere de Dominique Ilea. Această apariție editorială beneficiază de sprijinul programului TPS al Institutului Cultural Român. Este cea de a patra traducere a acestui roman, după versiunile bulgară, maghiară și engleză. Într-un dialog de acum câțiva ani despre romanul „Venea din timpul diez“, Bogdan Suceavă spunea: "M-a impresionat dintotdeauna că noi, românii, ne punem toate speranțele în câte cineva despre care nu știm nimic. Un personaj providențial care e chemat să ne salveze, care devine salvatorul națiunii, alesul, izbăvitorul, de care ne îndrăgostim și ne lecuim foarte greu. E un soi de Caritas metafizic la care tot jucăm și nu ne învățăm minte. Avem capacitatea de a investi iluzii într-un om pe care nu-l cunoaștem. Mi s-a părut că aici e un sindrom care se repetă. În România se va spera pururea, fără acoperire și fără înțelepciune, fără luciditate și cu o oarecare știință a mințirii de sine, dublată de credulitate". Andra Rotaru a dialogat cu autorul, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro

“Traducerea este o luare de poziţie: am pregătit 9 proiecte pentru Salonul de carte de la Paris 2013”

Scriitorul Lucian Vasilescu a dialogat cu Linda Maria Baros despre activitatea ei literară, despre facilitarea pătrunderii poeziei din România în spaţiul francofon, despre premiile internaţionale de renume, despre proiecte, instituţii, parcursuri literare. De asemenea, despre planurile şi proiectele pe care Linda Maria Baros le pregăteşte pentru Salonul de carte de la Paris 2013. (Linda Maria Baros s-a născut în 1981 în România. Locuieşte de mulţi ani la Paris. Doctor în litere la Sorbona veche. Conferenţiar universitar atestat în Franţa. A publicat, până în prezent, cinci volume de versuri (două în România, trei în Franţa) A fost distinsă cu Premiul pentru Vocaţie Poetică, 2004; Premiul Apollinaire, 2007. Poezii publicate în 25 de ţări. A tradus treizeci de cărţi în limba franceză sau în limba română. În Franţa, membră a juriului Premiului Apollinaire, membră a juriului Premiului Max-Pol Fouchet şi secretară generală a Colegiului de Literatură Comparată (Paris). În România, iniţiatoare şi coorganizatoare a Festivalului Primăvara Poeţilor şi directoare a revistei literareVERSUs/m. Site personal: www.lindamariabaros.fr)

“Peştişorii invizibili şi mărul din oglindă”

La Editura Limes, a apărut în anul 2012, volumul “Bazinul cu 9000 de peştişori invizibili” de Constantin Abăluţă, ediţie bilingvă (română-franceză), traducere de Annie Bentoiu şi Carl Norac. “Într-un Orient de poveste, ne dezvăluie Constantin Abăluţă, nu există evenimente, ci doar umbrele lor, iar ceea ce este vizibil este înconjurat de invizibil; invizibilul nu face altceva decât să contureze vizibilul. Ceea ce vedem se sprijină pe ceea ce nu vedem, precum întâmplările ce vin din eternitate şi se retrag acolo, noi fiind doar tranziţia lor de-o clipă. La fel, poezia suavă din acest volum, când o citim, ne învăluie cotidianul şi-l face suportabil, căci trecător.” (Sorin Alexandrescu) Andra Rotaru a dialogat cu Constantin Abăluţă, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro

“Multe dintre cărţile pentru copiii din întreaga istorie presupun un adult ca intermediar”

Prozatorul Dumitru Radu Popa, stabilit în New York din 1986, a publicat în toamna acestui an ediţia a II-a a volumului “Închide ochii! Povestea seminţei”, Editura Curtea Veche Publishing, singurul volum pentru copii scris de acesta. Cu ocazia promovării cărţii autorul a participat la două dintre atelierele „Micii bucătari”, organizate la Librăria Bastilia alături de Food Revolution România, ateliere care s-au adresat copiilor cu vârste între 3 şi 5 ani, iar micuţii au învăţat despre mâncarea sănătoasă prin intermediul poveştilor. Andra Rotaru a dialogat cu Dumitru Radu Popa, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro

„O inteligenţă de excepţie sau o pregătire intelectuală deosebită nu te protejează de la sine de grave perturbări morale, de tulburări de caracter…”

Scriitorul şi jurnalistul Alexandru Petria a dialogat cu criticul literar, poetul şi prozatorul Liviu Antonesei despre opţiuni şi alegeri, femei şi literatură, condiţia scritorului, momentele de vârf ale literaturii din zilele noastre. Redăm integral interviul apărut în “Literatorul” (octombrie, 2012).

„Vocaţia intelectualului nu e de a trăda”

Scriitorul Ştefan Ion Ghilimescu a trimis pe adresa AgentiadeCarte.ro un material rar cu prozatorul, eseistul, traducătorul din limba franceză, istoricul și criticul literar român Alexandru George (n. 6 aprilie 1930, București- m. 28 septembrie 2012, București). Alexandru George a debutat în presa literară la 39 de ani, în 1969, cu povestirea “Nocturnă”, tipărită în “Luceafărul”, iar editorial la 40 de ani, în 1970, cu volumul de povestiri “Simple întâmplări cu sensul la urmă” și cu eseul “Marele Alpha”, consacrat operei argheziene. A publicat: studii critice: Marele Alfa, eseu critic despre opera lui Tudor Arghezi, 1970 (ed. a II-a, 2005); Semne și repere, 1971; În jurul lui Lovinescu, studiu monografic, 1975; Mateiu I. Caragiale, micromonografie, 1981; La sfârșitul lecturii, I-III, 1973-1980; Caragiale, 1996; povestiri: Simple întâmplări cu sensul la urmă, nuvele, 1970; Clepsidra cu venin, 1971; Simple întâmplări în gând și spații, povestiri, 1982; Petreceri cu gândul și inducții sentimentale, povestiri, 1986; Pașii unui fantasticist. Povestiri, 2009; romane: Caiet pentru..., 1984; Dimineața devreme, 1987; Seara târziu, 1988; Într-o dimineață de toamnă. Cinci sau chiar șase personaje în jurul unui autor, 1989; Oameni și umbre, glasuri, tăceri, Ed. Polirom, 2003; Simplex, Târgoviște, 2008; publicistică: Capricii și treceri cu gândul prin spații, București, 1994; Pro libertate, București, 1999; În treacăt, văzând, reflectând, Târgoviște, 2001; Constatări în curs și la fine, Târgoviște, 2002; Litere și clipe, 2007. A îngrijit ediții critice, cea mai importantă fiind cea de Opere a lui Eugen Lovinescu. A tradus din Voltaire, Anatole France, Émile Zola, frații Goncourt, Rémy de Gourmont, Jean Starobinski, Jean-Pierre Richard, Salvattore Bataglia, Ph. Van Tieghem. Redăm integral dialogul purtat de Ştefan Ion Ghilimescu cu Alexandru George, în anul 2000:

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508