spot_img
AcasăDialogul de carte

Dialogul de carte

Mari romane contemporane citite integral, de autori, la Radio România Cultural

De curând, Radio România Cultural a anunțat că unul dintre romanele emblematice ale literaturii române contemporane, „Dimineață pierdută”, al Gabrielei Adameșteanu, va fi citit în întregime de autoare, în premieră absolută, la radio. Între timp și Dan Lungu a finalizat lectura romanului său “Sunt o babă comunistă”. Cu aceste lecturi-eveniment, care vor fi difuzate în foileton, on-air și online, postul de radio național lansează o nouă provocare pentru cititori și autori deopotrivă: aceea de a asculta cărți importante și a le cunoaște altfel, pentru că lectura autorului relevă întotdeauna noi și noi nuanțe, accente și sentimente, care pot să nu fie sesizate de cititor la simpla lectură pe hârtie. Vor urma alte importante romane contemporane, transpuse în întregime radiofonic, cu vocile autorilor lor. Anamaria Spătaru a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Radu Croitoru, managerul Radio România Cultural despre acest proiect de patrimoniu cultural național prin care mare romane contemporane sunt citite integral de autori la Radio România Cultural.

”Poezia română are azi ca intertext moartea”

Radu Vancu a câștigat Premiul Cartea de poezie a anului 2023 pentru "Kaddish”, volum apărut la Casa de editură Max Blecher, premiu acordat în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023. ”Kaddish este o pledoarie pentru memorie ca formă de conservare, pentru rememorare ca aducere în prezent și, mai ales, pentru dragostea care nu cade niciodată (pentru a relua celebra formulare din epistola paulină). Dragostea pentru ființa care te întregește atât în timpul vieții, dar și după moarte. Eroina absolută aici este Fanni Gyarmati, soția lui Radnóti Miklós, cea care îl recuperează din groapa comună în care fusese aruncat și salvează carnetul cu versuri deja îmbibate de corpul și de sângele acestuia, cea care îl păstrează, de fapt, viu. Ea e varianta feminină a lui Laur, personajul din romanul omonim al lui Vodolazkin, cel care trece printr-o suită de avataruri cu nume diferite – Arseni-Ustin-Ambrozie-Laur, dar o poartă în el, de-a lungul întregii existențe, pe iubita lui, Ustina. Fanni Gyarmati îl poartă pe Radnóti Miklós, devine vocea lui și îl dă mai departe. Dacă Paul Ludwig Landsberg considera că moartea este o prezență absentă, care crește în noi pe nesimțite, la Radu Vancu, mortul este un absent prezent. Unul mutat definitiv într-un corp de cuvinte. Iar literatura, singura modalitate viabilă de a debloca toată lumina din noi și de a păstra ceea ce gropile comune ale istoriei încearcă să distrugă pentru totdeauna. Poezia devine o rugăciune pentru morți (titlul volumului o mărturisește), dar și un fel de a coborî după ei în adânc, pentru a-i așeza definitiv în lumină. Un soi de descensus ad Inferos, în care poetul cartografiază atent lumea de dincolo, pentru a o înțelege și mai bine pe cea în care (încă) trăim.”, a spus Cristina Bogdan la Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023. În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Dan Mircea Cipariu și Tudor Voicu au dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Radu Vancu.

”Nu m-au interesat nici frumusețea în sine, nici salvarea, cât căutarea adevărului din spatele aparențelor”

Ligia Keșișian a primit Premiul Tânărul prozator al anului 2023, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, pentru volumul ”Viața e a mea”, Editura Polirom. În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Dan Mircea Cipariu și Tudor Voicu au dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Ligia Keșișian.

”Nu am găsit cititori mai pasionați de literatură decât cei care se ocupă de cercetarea ei sistemică”

Daiana Gârdan a primit Premiul Tânărul critic al anului 2023, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, pentru volumul ”Între lumi. Romanul românesc în sistemul literar modern” (Casa cărții de știință, 2023). ”Daiana Gârdan este unul dintre criticii tineri, universitari, din școala clujeană, nu doar cu vizibilitate, ci și cu pertinență în abordare. Îi cunoșteam contribuțiile din anumite publicații academice, Revista Transilvania de exemplu, iar cartea sa de debut, apărută la Editura Casa Cărții de Știință din Cluj confirmă cu prisosință toate așteptările pe care le creaseră anterior aceste articole. Daiana Gârdan este un spirit sincron, la curent cu cele mai noi teorii și metodologii din lumea literelor, din critica, teoria și comparatistica actuală. E un spirit sincron, dublat de un critic curajos, capabil să scrie o carte ca pe o provocare și ca pe o polemică la adresa abordărilor anterioare. Între lumi este o propunere de abordare a romanului românesc, a modernității literare românești și în genere a romanului și a modernității literare periferice sau semiperiferice, dintr-o perspectivă nu limitat națională, ci dintr-o perspectivă mai largă, transnațională și transdisciplinară, uzând de o reflecție care are deja o bună tradiție în cercetarea mondială asupra relației dintre centru și periferie, dintre periferii. Între lumi e o carte provocatoare teoretic, chiar dacă anumite premise sau abordări de aici rămân chestionabile, ea e un foarte bun punct de pornire pentru ceea ce înseamnă astăzi la noi și în alte părți abordarea unei teme în continuare foarte stimulative precum aceea a romanului în raporturile lui politice, economice și ideologice cu lumea actuală și cu lumile secolelor trecute. Daiana Gârdan e un critic în toată puterea cuvântului. O vom urmări cu siguranță în continuare și, în ceea ce mă privește, aștept dezvoltările, ramificațiile abordării din primul ei volum. ” a spus Bianca Burța-Cernat în cadrul Galei . În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Dan Mircea Cipariu și Tudor Voicu au dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Daiana Gârdan.

„Am început să-mi dezvolt un stil propriu de a lucra muzical cu copiii, mizând chiar pe creativitatea și instinctul lor muzical”

Maria Balabas, realizatoarea emisiunii Dimineața Crossover de la Radio România Cultural, participă la atelierele creative dedicate elevilor din cadrul proiectului inovator ”Sunete în mișcare”, din cinci sate din județul Vâlcea. Între 23 și 27 octombrie 2023, Oana Ivașcu (muziciană și inițiatoarea proiectului ”Sunete în Mișcare”), Maria Balabaș (jurnalistă radio și muziciană) și Daniel Ivașcu (muzician și artist vizual) vor susține copiii să își descopere propria sensibilitate, folosind înregistrarea și ascultarea mediului înconjurător, compoziția spontană și compoziția cu elemente înregistrate, muzica fiind înțeleasă ca practică și ca formă universală de expresie umană. Maria Balabaș este om de radio și muziciană. Moderează “Dimineața crossover” la Radio România Cultural, unde s-a implicat și în dezvoltarea a numeroase proiecte dedicate inovației sonore. A primit nominalizări la Prix Europa, Prix Italia, Grand Prix Nova și a primit premiul Semi Silent. A inițiat grupuri muzicale inspirate de tehnici de improvizație. Studiază și practică forme exploratorii de plimbări sonore. Anamaria Spătaru a purtat un dialog cu Maria Balabaș despre proiectului inovator ”Sunete în mișcare”. ”Fiecare dintre noi a căutat un mod personal de a relaționa creativ cu spațiul în care trăiește sau cu diferite atmosfere sau narațiuni sonore care i-au captat atenția. Eu, de exemplu, am ales pentru cele două compoziții ale mele să las copiii să vorbească în locul meu, prin două înregistrări care mă uimesc necontenit prin poezia lor naturală. Una dintre ele este făcută în satul în care locuim, iar cealaltă la Timișoara într-un atelier ad hoc de radio. Pornind de la vocile copiilor am construit un mic univers sonor propriu, într-una dintre piese adăugând o temă cântată la pian care urmărește vocea fetei în timp ce silabisește, iar în cealaltă adăugând mai mult din atmosfera orașului, compunând cu sunete înregistrate în timpul plimbărilor sonore pe care le-am făcut acolo.” (Maria Balabaș)

”Adevărul are întotdeauna rost, pentru el nu există prea târziu și nici nu se prescrie”

Lucian Vasilescu (n. 1958) este poet şi jurnalist. A debutat editorial în anul 1995 şi, până la ”alcoforado. o poveste” (Editura Integral, 2023), a publicat 11 volume de poezie şi unul de dialoguri cu personalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti. În 2020, pornind de la un scenariu-colaj pe versurile sale, Teatrul Naţional Radiofonic a difuzat piesa ”Viaţa dăunează grav sănătăţii”, un spectacol realizat de regizotul Gavriil Pinte. Un an mai târziu a scris textele pentru opera rock ”Cazul Tudor Vladimirescu”, pusă în scenă de acelaşi regizor la Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Lucian Vasilescu. - Despre „alcoforado. o poveste” spui că e ultima ta călătorie editorială. Cititorii lui Lucian Vasilescu speră că declarația asta e o metaforă, că orice carte poate fi ultima. Ori e vorba de un pact nenegociabil cu tine însuți? - Povestea asta (că nu-mi place să-i spun roman) chiar este ultima carte pe care o public. Nu este nicio metaforă. Este o penitență pe care mi-am impus-o mie însumi. Pe de altă parte, când am început să public a fost decizia mea (și desigur, a editorilor mei). La fel și acum, când mă opresc: este tot decizia mea. Simt că a venit vremea (și, mai ales, vremurile...) să pun punct. A fost o călătorie tare frumoasă și le mulțumesc tuturor celor care m-au însoțit. Totodată, am crezut (și cred și acum) că literatura este sau, mă rog, ar trebui să fie un fel de a scrie complementar unui fel de a fi. Așadar, voi rămâne același, cu bunele și cu mai puțin bunele mele. Voi continua să scriu, însă doar pe dinăuntru. Adică fix așa cum făceam înainte de a publica prima mea carte. Mă bucur că mă opresc aici, cu „alcoforado. o poveste”, o carte pe care mi-am dorit-o mult și pe care am purtat-o cu mine, nescrisă, vreme de 40 de ani.

”Curiozitatea mea e un balaur cu șapte capete care îmi aduce constant cărți în casă”

Alina Purcaru a primit pe 15 ianuarie 2023 Premiul Cartea de poezie a anului 2022, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii ”Tot mai multă splendoare”, apărut la editura Cartier. ”La fel ca autoarea premiată în seara asta împărtășesc o inimă necâștigătoare, cum frumos spune ea, Rapid inimă necâștigătoare. Volumul conține și câteva poeme dedicate unui club de fotbal, ceea ce ar putea fi neobișnuit. Dar nu e vorba aici neapărat de un tip de atașament urban pe fiecare dintre noi și-l îngăduie, e vorba de un tip de fragilitate pe care Alina Purcaru nu-l pune pentru prima dată în pagină. Tot mai multă splendoare e cartea care câștigă, iată, anul acesta Premiul Cartea de Poezie a anului 2022, dar vine cărând în spate și restul poeziei Alinei Purcaru, care de câțiva ani buni reușește să-și creeze un drum al ei dintr-o foarte elegantă formă de împachetare a spaimelor, a fragilității, a momentelor de tonus sau retractilitate, pe care de data aceasta a pus-o splendid într-o carte, care pentru inima mea de critic literar înseamnă mult, și pentru inima mea de rapidist înseamnă la fel de mult. Felicitări, Alina Purcaru!” a spus Cosmin Ciotloș în cadrul Galei. În cadrul campaniei de promovare a laureaților Galei Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Alina Purcaru.

”Pandemia a fost mai ușor de trecut și datorită scrisului, care e invocație și exorcizare, expunere, dar și camuflare, metaforă și directețe”

Robert Şerban (n. 4 octombrie 1970) este scriitor și jurnalist cultural. Președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, redactor al revistei ”Orizont”, realizatorul emisiunii culturale de televiziune „Piper pe limbă” (TVR Timișoara și TVR 3). A publicat aproape 30 de cărți, majoritatea de versuri, pentru care a primit mai multe premii literare în România. Cea mai recentă carte este antologia ”Învederatul” (Cartier, 2022). Poeziile i-au apărut în volume proprii în Germania, Serbia, Ungaria și în antologii și reviste în limbile engleză, spaniolă, poloneză, cehă, franceză, italiană, olandeză, macedoneană, daneză, norvegiană, ebraică, suedeză, arabă, ucrainiană, idiș, bulgară, ucraineană, portugheză etc. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Robert Șerban. - Cu toate că ești (și) prozator, editor, jurnalist, organizator de evenimente culturale, intuiesc că poezia este cea care te definește, că în oricare din ipostaze se află poetul Robert Șerban. Care e povestea poeziei tale și ce greutate are ea în toate aceste roluri pe care le onorezi? - Poezia e surâsul vieții. Deseori nu-l vedem fiindcă suntem prinși cu altele, acțiuni, “proiecte”, evenimente, griji, suntem atenți la telefon, mesaje, rețele sociale, știri, la alții. Grăbiți, pe fugă, nu mai avem timp să observăm poezia, nu mai avem chef de meditat. Asta mi se întâmplă și mie, fiind angrenat în tot felul de treburi și obligații. Scriu noaptea, dar nu noapte de noapte: nu sunt vampirul literar care trebuie să-și ia porția de lirism. Însă noapte de noapte citesc, poezie în primul rând. Scriind, ies din viteza cu care trece timpul și pot să mă uit câș, uimit, emoționat, enervat, curios, la viața mea, la detaliile ei, la lucrurile care mi se întâmplă, la oamenii pe care îi iubesc, cu care mă intersectez sau cu care-mi imaginez că o fac, și ale căror gesturi, vorbe, fapte mă afectează direct ori indirect. Poezia e și un fel de jurnal, dar unul “de imaginație”, care are puțin de a face cu ceea ce s-ar chema realitatea. Realitatea declanșează conexiunile pe care inima și creierul le fac. Zic jurnal fiindcă scriu cu o anumită cadență și cu o sinceritate de care nu aș fi în stare dacă aș ține un jurnal pe bune. Greutatea de care mă întrebi, a poeziei, cred că e precum a spumei: se vede și rămâne un timp la suprafață, acoperind tot ce e dedesubt și ceea ce, în fond, a generat-o.

”Vă rog să aveți o viață frumoasă”, un boutique de blues și poetry performance

Duminică, 18 decembrie 2022, de la ora 19.30, în Sala Nouă a Teatrului de Comedie din București (str. Sf. Vineri nr.11), muzicianul de jazz & blues Mike Godoroja și trupa sa Blue Spirit împreună cu poetul Dan Mircea Cipariu, actorii Cristina Deleanu și Eugen Cristea și artistul vizual Codrin Cârdu prezintă o ediție specială de Sărbători a spectacolului ”Vă rog să aveți o viață frumoasă”. Un spectacol unicat în care se regăsesc, recitite ori revizitate, teme și simboluri ale Crăciunului. “Nu cred că este perioada mai prolifică în materie de speranțe și mai aproape de visele noastre din copilărie precum este cea a Crăciunului !”, spune Mike Godoroja. ”Voi citi câteva poeme din noua mea carte – Meta Vers – apărută la editura Vellant, cu 7 desene de Mihai Zgondoiu. Și voi citi poeme despre imagini molipsitoare și nepieritoare ale unui Crăciun din copilăria mea petrecută cu straița la gât, cutreierând pe ulițele satului Pănade cu colinde, mere și covrigi și, mai ales, visând cu ochii deschiși la cum Moșu´ Ion a lu´Codruțu, bunicul meu, îmi va aduce îngeri vorbitori din vată de zahăr. Alături de Mike Godoroja voi improviza și voi rezona, cu poezia și cu blues-ul, cu îngerii de zăpadă care vorbesc o limbă de zăpadă”, mărturisește Dan Mircea Cipariu. Sunt 30 de ani de când Mike Godoroja face muzică, ajută pe alții sa facă muzică, sprijină muzica de calitate din Romania. A înregistrat cu Blue Spirit 7 albume, a compus pentru Iris, Felicia Filip și Blue Spirit, a fost producătorul muzical al întâmplărilor care i-au adus în România pe Ray Charles, James Brown, Chick Corea, Zucherro, Big Mountain, Jimmy Smith, Steve Howe, Steve Hackett, David Palmer. A realizat timp de peste 25 de ani emisiuni de rock și jazz la radio si televiziune despre artiștii României și marile legende ale lumii. Mike a lucrat cu Florian Pittiș, Florian Lungu și Johnny Răducanu. A fost primul realizator care a difuzat la TV în România pe canalul Național întreg festivalul Woodstock. Muzica sa de acum, rock-blues cu elemente de folk și psihedelic, note progresive și electro-synth, relevă noua direcție a spectacolelor lui, mereu căutând ceva care să surprindă publicul. Mike este un spirit plurivalent, căutând permanent, fără odihnă, să dăruiască publicului propriile sale descoperiri și experiențe, dedicându-și întreaga viață pentru muzica rock-blues-jazz din țara noastră. Tudor Voicu a dialogat cu Mike Godoroja despre spectacolul ”Vă rog să aveți o viață frumoasă”. Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii evenimentului.

„În ultima vreme am scris poezie, proză scurtă, povești, dar cel mai mult m-am concentrat pe primul meu roman, care cred că e gata”

Ovidiu Baron a debutat editorial cu volumul de proză scurtă "Nedumeriri" (Infoart Media 2009). În 2020 i-a apărut un prim volum de poeme, “Liniștea de suprafață" (Tracus Arte). Cel de-al doilea volum de poezie, "Pâinea uriașilor " (Casa de pariuri literare), a fost publicat anul acesta. Recenzii, studii și articole pe teme literare sau etnografice, precum și proze sau grupaje de poezie i-au apărut, de-a lungul timpului, în "Transilvania", "Euphorion", "Pro Saeculum", "Viața Românească", "Ficțiunea/ Opt motive" ș.a. A publicat studii pe teme etnologice sau muzeale în periodice de specialitate precum “Cibinium", "Revista Muzeelor", "Marketingul și educația în muzee", "Țara Bârsei" sau "Drobeta", precum și în volume colective editate de Editura ASTRA Museum –“Istroromânii – repere cultural-istorice" (2008), "Crucea, punte a Învierii" (2011) etc. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Ovidiu Baron.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508