spot_img
AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

De ce o au maneliştii micuţă

Trilogia Cristinei Nemerovschi a prins excelent la toate vârstele poate şi pentru că în ea sunt descrise toate vârstele. Spuneam cândva, la un eveniment cultural, că nu e exclus ca această scriitoare care a scandalizat victorienii post-comunişti cu romane ca "Sânge satanic", "Pervertirea" şi "Ani cu alcool şi sex" să ajungă, peste ani, o autoare de eseuri religioase. Lumea a râs, toţi am râs, însă fum fără foc nu iese...

Postmodernismul și politicile culturale

Miza Strategiilor subversiunii de Carmen Mușat o reprezintă detectarea acelor elemente prin care se poate defini, în mod coerent, poetica postmodernismului românesc. Mai întâi o dicotomie: modernism – postmodernism. Deşi previzibilă, aceasta este totuşi de neevitat în constituirea unei solide argumentaţii ce are în vedere distingerea nuanţelor şi punerea sub semnul întrebării a universaliilor, „într-o lume în care globalizarea nu înseamnă neapărat uniformizare, ci acceptare şi integrare a diferenţei”. „Dezertarea în scriitură”, formula lui Paul Ricoeur tradusă la noi „rezistenţa prin cultură” este punctul de plecare al unei incursiuni în relaţia tensionată ce se stabileşte, în timpul regimului comunist, între ficţiune şi utopie. Confuzia dintre „ceea-ce-este” şi „ceea-ce-se-spune-că-este” dă naştere unei adevărate crize a realului. De aceea toate criteriile, toate resursele ideologice sprijină funcţionarea perfectă a unui mecanism unic ce nivelează formele şi suprimă trăsăturile.

Bestiile lui Cantemir nu sunt şi bestiile noastre. Spre alte episteme

Adevărul este că nu de mult constatam câte păduri sunt tăiate în vederea exegezei cantemiriene. Şi eu păstrez în casă câţiva copaci celulozaţi în acest scop. De unde se vede că într-o lume căzută, imperfectă, binele nu vine niciodată neînsoţit de câteva rele. La faptele lui Dimitrie Cantemir mă refer. Toţi suntem vinovaţi de toate, cum o ştiu foarte bine marii iniţiaţi. Deci toţi avem mereu nevoie de iertare. Ieşeanul Bogdan Creţu are însă nevoie de foarte puţină iertăciune pentru „Inorogul la Porţile Orientului: Bestiarul lui Dimitrie Cantemir – studiu comparativ” (Institutul European, 2013). Ba, dacă mă gândesc serios, cred că am descoperit o summa cantemiriana, cu toate interpretările aduse la zi. Aşa că, din punctul meu de vedere, cercetătorii pot lua liniştiţi o pauză tridecenială de exegeză în domeniu, căci biblioteca mea a atins la acest capitol un nec plus ultra.

Viața privită dintr-un fotoliu

Este de necontestat că George Almosnino a fost unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai mișcării experimentaliste care începe să se manifeste în poezia românească la sfârșitul anilor `60, reluând experiența avangardelor interbelice. Lirica lui a fost asimilată, pe drept cuvânt, așa-zisei poezii a obiectelor (Abăluță, Fati, Grigurcu), care s-a manifestat simultan cu activitatea grupului oniric. Spre deosebire însă de onirişti, poeţii lucrurilor nu și-au susținut tendințele novatoare printr-un aparat teoretic, iar poietica lor e dată implicit, în texte ce se îndepărtau semnificativ de retorica revolută a modernismului.

Starea de poezie și fericirea

Prezență discretă în tabloul zgomotos și pestriț al literaturii noastre actuale, străină de cercurile unde se fac și se desfac gloriile literare, Victoria Milescu este totuși o voce poetică puternică și bine articulată care merită din plin atenția cititorilor de poezie. Actualul volum, "Existențele fastuoase" vine astfel să confirme încă o dată calitățile unei autoare de excepție, capabilă să atingă adeseori temperaturi lirice apropiate de paroxistic. Spirit anxios și claustrofob, poeta are aici obsesia decorurilor citadine ostile, care seamănă cu niște camere de gazare și unde fiecare obiect poate constitui sursa unei posibile agresiuni: copacii îţi întorc spatele răsturnând ciorile/ciugulind creierii celor singuratici/străzile te împroaşcă cu oameni şi câini/din subterane ies bătrâni antici/n-ai reuşit nici acum/nici minciuna nu mai e ce-a fost/oraşul tău nu te iubeşte/oraşul tău cu salcâmi, vechi, romantic/cu duşmăniile înflorind pe garduri vara (Orașul refuzat). Peisajele Victoriei Milescu vor fi astfel niște spații dejecționale, "anticariate" în care totul este sortit să devină gunoi, plasate sub amenințarea timpului și a morții: de ce e aşa de important să trăieşti/strig statuilor împietrite vitejeşte/când totul e făcut pentru a deveni gunoi/ce să-i dau timpului când are tot/câteva file smulse de vânt/el vinde mai bine decât mine (Anticariat).

Soldatul de la Marathon

Poetul Dominic Brezianu revine în actualitate cu volumul antologic Eroticele (editura Tracus Arte, 2012), aducând din nou în atenția cititorilor o lirică ce se singularizează nu doar prin tematica ei, explicit homoerotică, ci și prin structura discursului, care mizează pe virtuțile rostirii directe, pe ingenioase rupturi sintactice și semantice, ce constituie o sursă permanentă de ambiguitate și, prin urmare, de poezie.

„Fotografia absenţei mele”

Rodian Drăgoi îşi adună într-un volum o parte dintre poeziile publicate „în presa literară în perioada 1985 – 1989”. Este al doilea volum al poetului, după Către iarnă, 1984 (a treia apariţie editorială, dacă punem la socoteală şi debutul în volum colectiv), şi dacă-ţi pui întrebarea de ce atât de puţin , de ce atât de rar – răspunsul îl găseşti în poezia însăşi. N-aş spune că este mult muncită, şlefuită, aranjată etc., poezia lui Rodian Drăgoi – dar este, fără îndoială, mult aşteptată de către poetul însuşi. Versurile sale sunt mai importante decât poemul, metaforele mai importante, şi ele, decât versul, multe „unităţi poetice”, ca să le zic aşa, au migrat, au ieşit din corset şi circulă liber. Nu mai ştiam de unde sunt versurile către Dimitrie Stelaru: De mii de ani nu ţi-am mai scris Dumitre / cenuşa dintre noi a dat în floare, dar îmi vin în minte de câte ori îl văd ori vorbesc despre Rodian Drăgoi. La fel : „Soarele putrezeşte într-un vultur bătrân”, „Noaptea dormim în lacrimi credincioase”, şi câte altele, care-ţi sar în memorie la simpla răsfoire a volumului din 1984 (girat, de altfel, de un mare poet: Ion Gheorghe, şi regizat la Editura Albatros de Gabriela Negreanu).

DELICII À REBOURS

Cântece ale înstrăinării și revoltei, versurile lui Octavian Soviany din Pulberea, praful și revoluția (Casa de Editură Max Blecher, Bistrița, 2012) par desprinse, morganatic, din variatul repertoriu al acelei congregații spiritualizate autointitulată "Corabia cu ratați", numărând printre membrii figuri marcante ca Eugen Ionescu, Dan și Emil Botta, Petru Comarnescu, Pericle Martinescu, Vintilă Horia ș.a. Boemii din volumul de față au parte de o "concentrare" perpetuă în asprele și, totodată, adoratele circumstanțe proprii modificărilor stării de conștiință. Imageria "dereglată" naște metamorfoze de multe ori din turbionara zonă abnormă, cu un incontestabil farmec decadent, "pour les connaisseurs".

Enigmă şi metafizică

Moda romanelor esoterice e mai mult decât o tendinţă a pieţei internaţionale de carte. Ea corespunde, la limită, unei nevoi profunde pe care publicul cititor o resimte ca pe o presiune de ordin vital. Enigmaticul, underground-ul, secretul înseamnă, pînă la urmă, nu simple toane, ci mărcile unei frustrări aproape ontologice. Şi atenţie – termenul „frustrare” desemnează, în acest caz, o lipsă, o amputare, un deficit dramatic. Oamenii au nevoie de mister, ei resimt acut pierderea relaţiei cu illo tempore, se simt văduviţi de o dimensiune esenţială a vieţii lor – raportarea la sacru. Efect al modernităţii iniţiate o dată cu Revoluţia Franceză, laicitatea a făcut mult bine, dar mai ales rău. Dezinvestirea realităţii prin punerea între paranteze a misterului divin, mai mult, caricaturizarea sacrului, trimiterea lui în derizoriul factual al cotidianului, fie el jurnalistic sau literar, au însemnat toate lovituri fatale date unui status quo milenar, întemeiat pe o experienţă existenţială ce răspundea unui orizont de aşteptare riguros definit. Iar această aşteptare nu este una formală, ci corespunde profund structurii spiritului omenesc, din Occident ca şi din Orient.

Un tânăr De Chirico mai rocker

Nu un pionier este Paul Mihalache, nu un descălecător, ci un continuator, un aşezător. Celălalt pământ (Tracus Arte, 2012) rafinează multe dintre tehnicile şi motivele puse la treabă de poeţii ultimilor 10 ani. Pofta de implementare a ceea ce alţii abia au lansat vine dintr-o anumită artificialitate a fiinţei ce absoarbe cu sete cultura, nu natura. E greu să ţi-l închipui pe Paul ca instructor de zumba la un hotel de 4 stele, însă ca maestru de biliard da, fără probleme.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508