spot_img
AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

Universul distopic și efectele realității. Despre proza lui Cătălin Mihuleac

Romanul Aventurile unui gentleman bolșevic este un corolar al temelor explorate de Cătălin Mihuleac în prozele scurte. Toate acestea sunt circumscise supratemei practicate cu predilecție de autor: societatea românească din perioada comunistă. Simulacrul realului se conjugă cu un anumit univers distopic, a cărui realizare artistică pare a fi miza acestei cărți. Oximoronul din titlu se răsfrânge asupra întregii narațiuni alcătuită din scene scurte și ușor clișeistice. Banalității unor secvențe i se opune discursul inteleigent, condus cu mână sigură. Dincolo de toate istoriile relatate, romanul pare o mărturie satirică a ultimilor ani ai comunismului românesc, mărturie ce se lasă condusă de două tipuri de logică. Una irațională, care justifică parțial tezismul scrierii, și o alta impecabilă, cea a sistemului totalitar. Coabitarea lor exprimă hibridizarea societar-ideologică a României.

Jmecheri debutanţi

Este uluitor cât de puțin teatru se publică, în comparație cu proza și poezia. Și totuşi, nu atât de uluitor dacă ne aducem aminte că dramaturgilor români le sunt preferați net cei străini, care „dau mai bine”. Mai există impedimentul neacceptării de către teatre, în repertoriu, a pieselor deja publicate. O captivantă aberație, căci câṭi potenṭiali spectatori s-ar pierde aṣa? Carmen Dominte este o autoare complexă, care a migrat treptat ṣi nu definitiv dinspre poezie și proză înspre teatru. Pe lângă aceste preocupări, ea mai practică anumite activități complicate, rafinate și chiar periculoase: universitatea, pianul și echitația. Plecând de la aceste premise, ne putem gândi foarte lejer că teatrul ei va fi elegant, dar convențional. Într-adevăr, scriitoarea a obținut premii în mai multe direcții literare, dar mai cu seamă pentru teatrul de copii.

Unghiul de fugă al vieţii, spre ficţiune

Volumul lui Doris Mironescu, ”Viaţa lui M. Blecher. Împotriva biografiei” (editura Timpul, Iaşi, 2011), este cartea pe care celebrul autor al ”Întîmplărilor în irealitatea imediată” nu a reuşit niciodată să o scrie. Asta pentru că una dintre ideile central ale monografiei vizează raportul dintre realitatea biografică şi ficţiune. Opera atât de restrânsă cantitativ a lui M. Blecher pare, din unele puncte de vedere, o sumă de încercări de literaturizare a existenţei concrete. Faptul că scriitorul romaşcan „ratează“ de fiecare dată proiectul unei naraţiuni (auto)biografice reprezintă la modul superior unul dintre principiile de generare a unei literaturi ce pare a se opune ideii de autenticitate doar pentru a o contura mai convingător. Şi asta nu doar în baza principiului că ficţiunea intensifică realitatea prin posibilităţile ei combinatorii şi prin libertăţile pe care şi le poate asuma. Ceva mult mai subtil transformă „ratările“ lui Blecher din planul confesiunii în marile sale izbânzi din planul unei literaturi ce propune, cu ajutorul ficţiunii, o autenticitate de tip nou. Pentru a stabili cât mai clar coordonatele acestui principiu de transformare, Doris Mironescu subliniază mai întâi capcanele genului biografic, amintind atât de riscul mitologizării vieţii scriitorilor în cauză – ca reflex al gândirii romantice –, dar şi de exagerările şi limitările antimonografiei, prin filtrul căreia, „artistul de geniu“ devine în epoca postmodernă „un everyman, iar personalitatea sa unică ajunge un simpton al epocii“. Aşadar, îndepărtând riscurile unei abordări improprii, autorul studiului evită atât deducerea abruptă a traseului biografic din datele operei, cât şi interpretarea limitativă a acesteia din perspectiva vieţii.

Defazarea poetică şi crosul alpin

Rareori mi-a fost dat să citesc o carte atât de omogenă ca ”un boxer cu pumnii fragili” (Editura Charmides), de Emanuel Guralivu. Titlul, textele, coperta cu mănuşă de box şi hârtia moale, de culoarea untului, toate se îmbină într-un volum perfect planificat. Tonul minimalist al poemelor întotdeauna acoperă realităţi grave, misterioase: „simt că ploaia asta vrea/să-mi spună ceva. dintr-o singură mişcare/a palmei curăţ geamul şi mă prefac că înţeleg/tot ce/mi se/întâmplă” (lucrările). O imagine de forţă acoperă fragilităţi psihanalizabile, ca şi cum ai pune apă de gură sensitive într-o sticlă cu etichetă strong: „ninsoarea prin care mă mişc ca/un boxer cu pumnii fragili e venită din/copilăria mea” (un boxer cu pumnii fragili).

Primăvara patriarhului

Artist total, un romantic Gesamtkünstler, Ciprian Măceșaru pătimește pe întregul eșichier artistic: poet, prozator, șef de revistă (Accente), compozitor și videoclipper [sic]. Spre deosebire de marea masă a artiștilor, el chiar are umor, pentru care singura explicație posibilă e hiponarcisismul arterial. Debaraua cu simțuri (Tracus Arte) începe cu grupajul fier vechi, ceea ce aduce aminte de o posibilă instalație (artistică) contemporană, deși la fel de bine ar putea fi o critică la adresa maneliștilor îmbogățiți din fier vechi. Ca în romantism, aparența umilă ascunde esențe nobile: „stau rezemat/de un zid foarte umed,/plămânii îmi zbârnâie/ca niște trambuline/în buzunar/am un șoarece inteligent” (cerșetorul).

Cel mai bine plătit poet

Ei bine, nu prea des ţi se oferă şansa de a scrie despre un poet care pentru o singură poezie a încasat 1200 euro de la un post de radio! Nu că această şansă s-ar reflecta în vreun fel asupra bugetului criticului... Norocosul şi meritoriul autor, Ştefan Ciobanu, lucrează la Institutul de Statistică şi organizează întâlnirile de muzică, teatru şi poezie ale Pariului pe prietenie din Bucureşti. După cum se vede, cam multe posibilităţi ca arta lui să fie cântăcioasă. Dar să vedem! De-a buşilea prin aer, Editura Tracus Arte, sugerează un urcuş anevoios către sfere înalte. Înăuntrul volumului, însă, atmosfera nu e, din fericire, chiar atât de rarefiată. Poate şi datorită faptului că poetul e absolvent de psihologie, pendulând, astfel, între Heidegger şi Sartre, adică e metafizic, dar şi împământat printr-un existenţialism „sănătos”.

Inchietudini

Scriitorul Octavian Mihalcea a trimis, pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro, un text despre cel mai recent volum de versuri semnat de poetul Octavian Soviany, ”Călcâiul lui Magellan” (Cartea Românească, București, 2014). ”Fluxul inspirației se raportează aproape în permanență la diversitatea ambientului, astfel fiind create vise, imagini penetrante raliate experienței onirice. Rezultă un experiment ce îmbină lirismul metamorfozelor cu datele realului, notabile valențe picturale recomandând această sinteză”, spune Octavian Mihalcea. Redăm, mai jos, textul integral.

”Autoimun” – simptome transformate cu luciditate în adevăruri poetice

Sâmbătă, 25 ianuarie 2014, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bdul Elisabeta, nr. 38, București), poeta Ioana Nicolaie a susținut o lectură publică din volumul ”Autoimun”, apărut recent la Editura Cartea Românească, şi în ediţie digitală. Printre invitații la eveniment s-a aflat și scriitorul Bogdan O. Popescu, care a trimis pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro o prezentare a acestui volum despre care a vorbit și în public. Redăm, mai jos, cronica semnată de Bogdan O. Popescu.

Din neagra străinătate

Un romancier aparte a devenit Bogdan Hrib prin mișcarea de la thriller la roman elegant-cosmopolit. Cosmopolitismul și indiferența față de verisme erau vizibile deja în "Ucideți Generalul!" În "Ultima fotografie" (Editura Cartea Românească) caracteristicile thrillerului apar mai târziu, avanscena fiind ocupată de gândurile și melancoliile unui bărbat la deplină maturitate plecat într-o croazieră de lux pentru a se regăsi. Implicit, decorul și psihologiile implicate dețin eleganță și relaxare. Balcanicul dispare complet – nu că romancierul ar fi fost vreodată tentat să îl folosească. De aici și aerul altfel al acestei scrieri, pe care voiajorul Somerset Maugham ar fi aplaudat-o fără îndoială.

Balcanismul universal: porţile continentale

Adevărata poezie e muzică, iar muzica bună e o artă a geometriei. Condiţia artei, fără doar şi poate, este legată de emoţie, dar şi de inteligenţă şi atractivitate. Frumuseţea durează datorită profunzimii, dar şi capacităţii ei de seducţie. Deci arta magică ştie să îmbine experimentul cu comercialul.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508