spot_img
AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

Poezia poeziei nepoetice

Sunt riduri de expresie sau de oboseală, ori de viciu, de dezhidratare etc. Ridurile arată adevărata faţă a individului – faţa interioară. Cum spunea Cioran: după vârsta de 50 de ani, fiecare e responsabil de chipul pe care îl are. Chirurgia estetică practicată de Mihail Vakulovski în volumul ”Riduri” (Casa de Pariuri Literare) se bazează pe un sistem cu laser de precizie şi ironic. Dumitru Crudu găseşte că la faculté maîtresse a acestei poezii este energia angajată: „o poezie a înfruntării/confruntării, o poezie a disputei, o poezie a luptei şi în niciun caz a sleirii, deznădejdii, epuizării şi resemnării”. Pe de o parte aşa este, dar mai există o parte în care ironia ascunde dezamăgiri.

Încă Tolstoi avertiza că femeile ne fac arşice

Egal cu el însuşi în energie şi posibilităţi, Dumitru Crudu îşi dezvoltă proiectul romanesc, sau cel puţin prozastic, în ritm neînduplecat. Tipologia personajelor şi stilul rămân cam aceleaşi: personajele sunt bufone şi imprevizibile, iar frazarea este sacadată, cu formulări sclipitoare printre multe rânduri ce trag grăbit la jugul mesajului. Viziunea de ansamblu este ironic-critică, chiar băşcălioasă pe alocuri. ”Măcel în Georgia”, de pildă, trăda în subsidiar furie. Oameni din Chişinău” friza uneori absurdul, redat prin descrieri relevante. ”Un american la Chişinău” (Casa de Pariuri Literare) este mai roman decât toate celelalte întrucât autorul îşi controlează patimile mai bine şi sporeşte obiectivitatea prin focalizare asupra zonelor geografice şi umane bine cunoscute. Ciudat este că măiestria crudiană dă bairamul de majorat într-o carte mai puţin apetisantă pentru public, dat fiind că scriitorii şi evenimentele la care ei se înghesuie constituie un sâmbure solid al cărţii. Noroc că s-au mai văzut fructe cu mai mulţi sâmburi... De altfel, întotdeauna proza lui Crudu a avut naratori cu existenţă scriitoricească, însă acum ei s-au înmulţit.

Un roman fără rețetă

După al doilea volum al trilogiei ”Îngerii din Moscopole” și înainte de a încheia această trilogie, Catia Maxim a publicat, la Editura Tracus Arte, romanul ”Slow Motion”. Trecerea de la epica istorică la întâmplări din zilele noastre s-a dovedit a fi una inspirată. Cel mai nou roman al Catiei Maxim este unul fără rețetă. Adică nu vizează apartenența la vreuna dintre tendințele prozei românești de după 1990 și nici nu se erijează în... trofeu al câștigătorului. Autoarea optează pentru supremația poveștii, cam neglijată de prozatori în ultima vreme (firește cu excepțiile de rigoare) și pe un inedit patrulater al iubirii, în viață și în imaginația unor personaje. Patrulaterul e analizat cinematografic în slow motion, adică într-o mișcare narativă încetinită, cu multe decupaje și planuri fixe, cu ficționalizare zero sau cu ficționalizare accentuată. Bucureștiul cenușiu și tern cu blocurile zonei Gării de Nord e pus față în față cu exotismul Marocului privit nu ca o zonă turistică, în culori tari și obiceiuri desprinse parcă din „O mie și una de nopți”, ci ca o veritabilă călătorie inițiatică (în vis? în realitate?) menită s-o salveze pe Smara. A cărei căsătorie cu Adrian se află în impas după descoperirea relației lui adulterine cu traducătoarea Corina, mama fiului său Daniel bine ascuns... pe facebook. Al patrulea membru al patrulaterului este Jan-Paul, un fel de zburător modern, în rol de salvator al Smarei dar și ca pasionat al zborului cu parapanta.

De la Cluj din California

California – tărâm al vacanţelor oceanice, unde destinderea te îndeamnă la californication, dar şi tărâm al goanelor după belşug. Spiţa omenească – agonisitoare şi fără ogoială! Dar cum ar arăta o Californie (pe Someş)? Ştiu Ruxandra Cesereanu şi Editura Charmides. Ce aflăm noi? Că, în suficientă măsură, Clujul este o provincie americană cu „drogadicţi”, hipioţi şi fetiţe-vrăjitoare. Hipioţii întreprindeau magic trips, poeta clujevită, ochi magic, foloseşte bicicleta pentru a se întoarce în timp. Dând cu sârg la pedale, ea îi observă pe „băieţii şi fetele care vrăjeau o chitară pe malul Someşului”, zămislind fantasme: „Hotel California ieşea ca un joint din burta chitării”. Iată cum se face trecerea în ţara basmelor, Shambala de întrevăzut doar cu ochiul al treilea: „aşa au început să cadă amintirile şi poezia./Mai întâi ochii mi s-au făcut unul singur în frunte,/o cameră de filmat care se rostogoleşte”.

Un act de acuzare pe adresa propriilor noastre laşităţi

La jumătatea acestui an, editura „Tracus Arte” şi-a mai adăugat la palmares un nou eveniment editorial: romanul-poem „Să locuieşti într-un lătrat de câine”, al jurnalistului, scriitorului şi bloggerului „Adevărul” Ştefan Mitroi (volum care a fost îngrijit de tânărul dar redutabilul filolog Teodor Dună şi a cărui copertă este semnată de faimosul artist plastic Eugen Mihăescu) La prima vedere, o carte despre una dintre multele probleme dramatice ale României de după 1989, ignorată sistematic şi rămasă deci în suspensie, de un sfert de secol: lumea „copiilor străzii”. Deveniţi, între timp, „cetăţeni ai străzii”, într-o ţară a Europei civilizate.

RITMURI CREPUSCULARE

După remarcabilele apariții anterioare, "Zdrențele sfielii" (Societatea Scriitorilor Militari, 2007) și "Poezii arse de vii" (Societatea Scriitorilor Militari, 2009), al treilea volum aparținând poetului Mircea Brăilița, "Vals în întuneric", apare în postumitatea autorului. Se încheie astfel o misterioasă etapă triadică, prilej de noi începuturi întru decriptarea tainelor poeziei. Un dezlănțuit filon iernatic marchează debutul primului ciclu liric al cărții, "Doar întrebări". "În timp ce crivățul scutura frunză cu frunză/ o mie de păduri "(Ianuarie), e pusă în discuție funcția maieutică a poemului, cu note foarte personale privind sensul curgerii sângelui melancolizat. Inevitabil, ne amintim de Virgil Mazilescu și al său "plâns încâlcind pădurile", poate și de alt mare poet, prieten cu Mircea Brăilița, Daniel Turcea.

Lumea cu search și share

Fiind un împătimit al internetului, chiar de la începuturile sale, firește că o carte cu titlul "Comunicarea 2.0 New media, participare și populism" nu avea cum să nu-mi rețină atenția. Apărut la editura Adenium, colectia Colloquium, coordonată de profesorul dr. Daniel Şandru, volumul universitarului bucureștean Antonio Momoc, un tip tobă de carte, cu specializări și paraspecializări în jurnalism și științele comunicării, dă o pâine albă, ideatică și utilitară, de digerat studenților din domeniu, dar și consultanților politici, politicienilor, jurnaliștilor și oricui altcuiva interesat de siajele apelor politicii. Personal, n-am luat studiul ca pe acceptarea unei pledoarii pentru comunicarea 2.0. Mi-am regăsit în anumite fragmente propriile constatări. Desigur, fiindcă nu-mi intră în preocupări, nu le-am structurat în vreun material, rămânând la nivelul empiric al unui utilizator ce este, cred, în acest mediu, ca peștele în apă. Care om, cunoscător al orei exacte despre mersul lucrurilor în lume, își imaginează munca, dar și momentele de relaxare, fără conect, join, link, search și share? Care nu este convins de beneficii, însă și de capcanele dependenței? Momoc contextualizează comunicarea 2.0, democrația digitală, comparând-o cu revoluțiile provocate în epoca modernă de radio și televiziune. În 2.0 nu ai cum să pui lacăt pe informații, mesajele sunt multidirecționale, nu unidirecţionale, ca la radio și tv.

În budoar se face arta pentru artă

Adevărata ieşire în scenă a Radmilei Popovici are loc acum, cu volumul ”Intimatum”, 2014, girat de Editura Vinea, în fulminantă revenire. Poeta este la al treilea volum şi schimbările intervenite pe parcurs sunt evidente. De la muzicalitate externă, întemeiată pe artificii de prozodie, s-a trecut la o melodicitate de profunzime şi la vers liber. Titlul ”Intimatum” este sugestiv în acest sens, precum şi ilustraţia copertei („The Moon” de Sheryl Humphery), care reproduce imaginea unei femei însărcinate, jumătate vie, jumătate schelet. Partea „cărnoasă” este flancată de o ţestoasă, în timp ce partea „osoasă” de scheletul unui peşte. Între viaţă şi moarte, aşadar, aşa cum fuseseră şi celelalte volume.

Beţi şi vă veseliţi că…

Reeditarea la eLiteratura în 2014 a hitului “Trecute vieți de fanți și de birlici” i-a adus un val de cumpărători lui Horea Gârbea la lansare. Acest gen de interpretare literară bazată pe șarje ale cavaleriei ușoare, nu pe armuri și care de luptă, este ceea ce Jauss numea “Katharsis” – acea bază a receptării în care se încearcă directa comunicare cu cititorul. Importă mai curând viața personajelor decât calitățile estetice ale operei. Dacă E. Lovinescu și Camil Petrescu susțineau că singurele personaje viabile sunt intelectualii, Horea Gârbea, asemeni lui Francesco de Sanctis, pariază pe defecte, nu pe calități: „personaje excepționale ca eroi, dar inconsistente ca oameni”. Lectura este lejeră, dar finețurile ironice și erudiția minimalistă pot încălzi sufeltul oricărui academician. Acest studiu al mentalităților presupune o reteritorializare a instrumentelor critice. Gilles Deleuze ar fi fost, fără îndoială, încântat. Mai este, apoi, și o abordare de tipul arheologiei literare, în care sunt scoase la iveală preocupările cotidiene mărunte. Toate acestea fac ca eseurile de istorie literară să se citească precum un roman.

Bem un whisky la sinagogă?

Canadianul Seymour Mayne, dacă şi-ar deschide o bancă, de unde să împrumute umor, în locul verzişorilor foşnitori, fie şi din ăia de la nord de Detroit, nu l-ar paşte falimentul. De origine evreiască, în prozele din volumul “Batrâna canapea albastră”, apărut la editura Adenium recent, reuşeşte să lumineze cu căldură şi înţelegere o lume care, mie unuia, îmi e străină şi despre ale cărei cutume nu ştiu decât până la elocventul genunchi al broaştei. Dacă ar fi să compar prozele lui cu ale altor mânători de iluzii pe ogorul literaturii, îmi vin în minte, la repezeală, numele lui Mark Twain şi al lui Woody Allen. Nu neapărat pentru contextualizarea valorii, am în vizor verva şi naturaleţea scriiturii. Mayne nu vrea să pară mai deştept decât este, şi e brici!, povesteşte ca unor prieteni. Şi tocmai colocvialitatea incită şi păstrează atenţia nealterată la lectură.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508