Agenția de cArte

„Evoluția tehnologică recentă și în special AI-ul își găsesc aplicabilitatea inclusiv printre pictori, existând, la momentul de față, diferite aplicații care plasează lucrările lor într-un cadru domestic minimalist sau exotic, după preferințe, prin așa-numitele «room mockups». Tendința de a oferi un spațiu expozițional virtual nu e chiar nouă dacă ne gândim la târgurile de artă online din pandemie cu acele «online (private) viewing rooms», la expozițiile în realitate virtuală sau la alte platforme imersive de prezentare a operelor de artă în mediul online. Dacă mai luăm în calcul și mania declanșată de către NFT-uri la începuturile lor, putem vedea parcursul unei lucrări de la atelierul artistului la colecționar (fie el public sau privat), via, eventual, expoziții, bienale sau târguri internaționale de profil, cel puțin la fel de fascinant precum tema lucrării în sine. Contextul în care apare o pictură din momentul în care părăsește atelierul artistului este, astfel, subiectul pe care expoziția de față își propune să-l exploreze prin selecția de lucrări semnate de Francisc Chiuariu, o prezență constantă în expoziții, bienale și târguri internaționale de artă și, totodată, martor al acestei recente schimbări de paradigmă din arta contemporană. Lucrările sale, expuse anterior în evenimente de referință, sunt prezentate acum într-o galerie instituțională care funcționează de obicei ca un clasic white cube, dar care, de această dată, folosește o modalitate de expunere împrumutată din estetica spațiilor virtuale de tip room mockup sau viewing room.” Ana Daniela Sultana

Ciufut și chichiricios, autor a cel puțin două capodopere – Manualul întîmplărilor și Sara – , fostul meu coleg de la România literară, unde avea treabă cu partea tehnică a revistei pînă în 1989 și unde după revoluție n-a primit post de redactor fiindcă „n-avea studii superioare”, cum i-a comunicat cu false regrete Gabriel Dimisianu, pe atunci numărul 2 al revistei, nu și-a scris memoriile ca să se laude singur, ca majoritatea memorialiștilor. Le-a așternut pe hîrtie chiar din dorința cinstită de a povesti cum era să fii scriitor în comunism. Și, zice el, ca răspuns la întrebarea unui tînăr confrate cum o ducea autorul român pe vremea aceea, căruia i-a zis pe loc că îi mergea bine. Atît că pînă să ajungă cineva scriitor cu carnet de membru al breslei trebuia mai întîi să găsească un editor să-l debuteze, ceea ce nu era tocmai lesne.

„Scurtă istorie a lumii in 50 de minciuni” este o carte care pe de o parte vă va aduce zâmbetul pe buze când veți vedea cum au mințit unii oameni importanți doar pentru a da mai bine în ochii altora, de exemplu, sau cum autori celebri se țineau de șotii prin presa vremii. Dar veți vedea și cum alte minciuni, răspândite la scară largă, au făcut ca unele grupuri etnice sau minorități să fie oropsite secole întregi sau unele personalități istorice să fie reținute nu pentru ceea ce au făcut bun, ci pentru niște incidente ale vieții private, pentru care au fost făcute, pe nedrept, responsabile. Iar alte minciuni au provocat chiar întorsături dramatice ale istoriei. Poate că nu întâmplător Natasha Tidd alege lumea politică pentru a ne introduce în această istorie a minciunii subiectivă și ea, bineînțeles. „Scurtă istorie a lumii in 50 de minciuni”, de Natasha Tidd, a apărut la Editura Niculescu. Anamaria Spătaru a stat de vorbă cu Renata Roșu, redactorul cărții.

Numărul din noiembrie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române” prezintă, în deschiderea ediţiei române, un amplu interviu cu criticul literar Daniela Marcheschi, care le vorbeşte noilor generaţii despre Pinocchio, cea mai tradusă carte italiană din toate timpurile. În  ciuda celor aproape o sută cincizeci de ani de la publicarea cărții între 1881 și 1883, sunt încă numeroase și continue cele mai disparate referiri la păpușa de lemn și la povestea ei: în cinematografie, benzi desenate, teatru precum și în compoziții muzicale.

Celebrul istoric britanic, om de televiziune și autor de succes, Simon Sebag Montefiore revine în România la invitația Editurii Trei, cu ocazia lansării volumului istoric Lumea. O istorie de familie. 

Duminică, 17 noiembrie 2024 (17.00) ORCHESTRA DE MUZICĂ POPULARĂ RADIO dirijată de Adrian Grigoraș vă invită la Sala Radio la concertul său aniversar intitulat: „75 DE ANI - ÎMPREUNĂ PRIN CÂNTEC”. 

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 19 noiembrie 2024, ora 18.00, la Sala Media, la o nouă ediție a Conferințelor de la Șosea.  Mâini. Măști. Meșteri este o mini-serie de evenimente care vă invită să pășiți în atelierele a doi meșteri-creatori de măști tradiționale: Șerban Terțiu și Uwe Boghian. Tehnicile tradiționale, cunoașterea și procesele contemporane de confecționare a măștilor rituale din două regiuni ale țării (județele Vrancea și Brașov) au fost documentate de către două echipe de cercetare ale partenerilor în proiectul european „MASKS EU: unveiling the art and craft behind masks”: Muzeul Național al Țăranului Român și Universitatea București.

Kulterra Art Gallery are plăcerea de a vă invita joi, 14 noiembrie, începând cu ora 19:00, la vernisajul  expoziției „Metus Machina” a artistului Obie Platon, ce va avea loc la sediul galeriei, pe strada Știrbei  Vodă nr. 104-106. 

Marius Turda, profesor de istoria biomedicinei la Oxford Brookes University, este invitat marți, 12 noiembrie, începând cu ora 17.00, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, Iași, Sala „B.P. Hasdeu” (Strada Păcurari, nr. 4), cu prilejul lansării volumului ”În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă”, apărut de curând în colecția Historia a Editurii Polirom, traducerea textelor din limba engleză de Marius-Adrian Hazaparu.

Sâmbăta, 16 noiembrie 2024, de la ora 14:00, la Centrul Cultural „Şcoala Veche” Bolintin Vale, va avea loc vernisajul expoziției SIMBIOZE CROMATICE care reunește lucrările a 3 artiști vizuali: Oana Bîrsan, Dana Simion și Ingrid Gheorghiulescu. Expoziția  „Simbioze Cromatice” iși propune să fie un dialog, unde arta și emoția se întâlnesc pentru a oferi vizitatorilor o experiență memorabilă. Această expoziție reunește artiști consacrați, care își împărtășesc creațiile într-un cadru istoric, simbolizând continuitatea și simbioza cultural-artistică.