Agenția de cArte

În repetate rânduri, Narine Abgarian a spus că nu vede prea multe diferențe între literatura pentru copii și cea pentru adulți. „Maniunea”, prima ei carte, a fost interpretată ca fiind una pentru copii, deși autoarea a avut în intenție să scrie o autobiografie, să descrie copilăria ei fericită din micuțul oraș armean Berd. Câțiva ani mai tâziu, un prieten scriitor i-a spus că a început o carte pentru cei mici, că are niște personaje interesante și idei, dar că l-a părăsit inspirația. Narine a fost de acord să intervină și așa s-a născut prima ei carte cu adevărat pentru copii: „Bunicul de ciocolată”, semnată împreună cu Valentin Postnikov și apărută în limba română la Humanitas Junior. „Când eram copil citeam cu mare plăcere. Și cred că am devenit scriitoare pentru că îmi plac foarte mult cărțile. Dacă veți dori să aveți o meserie creativă, oricare ar fi aceasta, este foarte important să citiți”, le-a spus Narine Abgarian copiilor cu care s-a întâlnit la lansarea care a avut loc, de curând, la București. Cartea „Bunicul de ciocolată” este ca o cutie de bomboane fondante. De altfel, chiar așa și arată coperta ei, iar imediat ce o deschizi simți parcă aroma dulciurilor frumos colorate, cu miros îmbietor și cu miez savuros.

„Bastarda Istanbulului” este un roman tulburător și bogat în semnificații, care abordează teme precum identitatea, memoria și povara unei traume asupra generațiilor următoare. Având ca fundal Istanbulul zilelor noastre și diaspora armeană din Statele Unite, povestea analizează relațiile familiale, moștenirea culturală, dar și rănile încă vii ale genocidului armean. Asya Kazancı este o rebelă de 19 ani care trăiește în Istanbul. Ea este „bastarda” din titlu deoarece în jurul nașterii sale plutește un mister; trăiește într-o familie dominată de femei puternice și umbrită de un blestem care îi condamnă pe bărbații din familie să moară tineri. În paralel, se desfășoară povestea lui Armanoush Tchakhmakhchian, o tânără armeano-americană care călătorește la Istanbul în căutarea rădăcinilor sale. Armanoush, fiica unui tată armean și a unei mame americane, este prinsă între două culturi. Vizita ei la Istanbul, la familia Kazancı, dezvăluie secrete de familie ascunse.

Spectacolul THE INFAMOUS RAMÍREZ HOFFMAN este al zecelea proiect în care John Malkovich își dă întâlnire, sieși și publicului, cu muzica clasică și al doilea pe care îl oferă spectatorilor din sala de spectacole a Teatrului Național din Timișoara, după „The Infernal Comedy”, prezentat în vara anului 2023. 

Pe 3 și 8 decembrie, la Teatrul Țăndărică, spectatorii de toate vârstele sunt invitați să intre într-o poveste frumoasă despre magia prieteniei, jucată de tinerii talentați din cadrul asociației. Donațiile îi vor ajuta pe copii să aibă acces la educație.

Pînă să ajungă la capitolul despre prietenia sa cu Nichita Stănescu trec 168 de pagini din „(niște amintiri)”. Scrise în tranșe de cîteva mii de semne, cîte încăpeau săptămînal în Academia Cațavencu, amintirile lui Ștefan Agopian nu suferă în volum din cauză că au fost scrise în format de foileton. Memorialistul le orînduiește cronologic și cum are condeiul sigur, memoriile sale funcționează ca un bildungsroman, cu un umor sceptic, uneori de un cinism simpatic cum nu se poate mai potrivit cu lumea și vremurile pe care le evocă. Paginile de reconstituire a vremurilor copilăriei sînt împestrițate cu portrete de prieteni și de celebrități din gura Oborului, după cum îl duce pixul pe autor. Dar dacă dai umorul la o parte și te oprești la fapte, descoperi că tinerețea romancierului n-a fost deloc lejeră.

În esență, „Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri” explorează „foamea” în multiplele ei forme: foamea fizică de supraviețuire, foamea de libertate și foamea de a învinge greutățile. Radu Paraschivescu construiește o poveste multigenerațională și transcontinentală, care examinează modul în care aceste forme ale foamei conduc indivizii și comunitățile, modelând identități și distrugând destine. Plasată în contextul istoric al Marii Foamete Irlandeze, acțiunea romanului surprinde suferința lui Michael Flaherty și a celor din jurul său. Foamea fizică se profilează ca un memento permanent al vulnerabilității și mortalității, care arată cum simpla supraviețuire poate să-i aducă pe oameni la limită și să-i împingă la decizii dramatice, schimbătoare de viață. Foamea de libertate merge în paralel cu această luptă fizică. În același registru, „The Fields of Athenry” este personificat și devine un personaj simbolic care unește generațiile. Acest cântec popular, care spune povestea unui irlandez întemnițat de englezi și despărțit de familia sa pentru că furase porumb, este prezent pe tot parcursul romanului. Pe de o parte, titlul romanului înglobează temele sale

Marți, 19 noiembrie 2024, la ora 18.15, la Librăria din Centru (bd. Ștefan cel Mare, nr.126) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului de poeme ”Regatul disfuncției”, de Sorina Rîndașu, apărut la Editura Cartier în colecția ”Rotonda”, coordonată de Emilian Galaicu-Păun. 

Asociația Centrul Cultural European pentru Educație prin Artă și Cultură EDUC- ART a lansat, la începutul acestui an școlar, un proiect cultural inovator, adresat adolescenților bucureșteni din sectorul 3, pasionați de artele spectacolului și dezvoltare personală. Intitulat "EU și Lumea", proiectul se desfășoară în perioada septembrie - noiembrie 2024, fiind finanțat de Primăria Sectorului 3 cu fonduri nerambursabile de la bugetul local. Pentru mai multe informații despre programul de finanțare al Primăriei Sectorului 3, vizitați www.primarie3.ro.

Muzeul Colectivizării din România, primul muzeu dedicat perioadei colectivizării forțate din anii regimului comunist, va deschide în curând Corpul B al complexului muzeal, realizat printr-o finanțare europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și co-finanțare de la Primăria Comunei Tămăşeni. 

Ambasada Spaniei în România, în colaborare  cu societatea civilă (ANAIS; Centrul Filia), organizează, luni, 18 noiembrie 2024, la Institutul Cervantes, un eveniment intitulat „Se numea femeie: Voci poetice și literare împotriva violenței de gen”.