Marţi, 21 februarie 2017, la Sala Nouă a Teatrului de Comedie din Bucureşti (Str. Sf. Vineri nr. 11), de la ora 17.00, va avea loc un recital de poezie şi blues organizat de Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti, împreună cu Teatrul de Comedie, eveniment cultural dedicat Zilei Internaţionale a Limbii Materne, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală, precum și multilingvismul. Ziua Internaţională a Limbii Materne, declarată de UNESCO, este celebrată de Muzeul Național al Literaturii Române și Teatrul de Comedie printr-un un recital inedit, însoţit de intervenţiile blues&jazz imaginate de Mike Godoroja & Blue Spirit. Sunt invitaţi să citească din operele lor literare Sántha Attila (maghiară), Liubiţa Raichici (sârbă), Luminiţa Cioabă (rromani), Ioana Crăciunescu (română) și Adrian Suciu (română). Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Intrarea este liberă! „De câţiva ani, organizăm Seri de poezie şi jazz, sub egida Poezie. La Comedie, graţie maestrului George Mihăiţă, un prieten al poeţilor şi un fin interpret al sonurilor lirice. Anul acesta, pe 21 şi 24 februarie, am imaginat două show-uri de poezie şi blues dedicate, primul, Zilei Internaţionale a Limbii Materne, şi, al doilea, sărbătoririi Zilei de Dragobete. Ca de obicei, fanii poeziei şi ai jazz-ului vor fi alături de câteva dintre cele mai autentice şi valoroase voci ale poeziei din ţara noastră”, a declarat Dan Mircea Cipariu, amfitrionul Serilor de Poezie. La Comedie. Radio România Cultural şi AgenţiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului.
Ziua Internațională a Limbii Materne a fost proclamată de Conferința Generală a UNESCO în noiembrie 1999 (30C/62). La 16 mai 2009, Adunarea Generală a ONU a făcut apel prin rezoluția A/RES/61/266 ”să promoveze conservarea și protecția tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii”. Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului tangibil și intangibil. ONU consideră că toate acțiunile ce promovează diseminarea limbilor materne servesc nu doar scopul încurajării diversității lingvistice și educației multilingve, ci ajută și la dezvoltarea conștiinței tradițiilor lingvistice și culturale în întreaga lume și la inspirarea solidarității bazată pe înțelegere, toleranță și dialog.
RAICHICI LIUBIȚA (РАЈКИЋ ЉУБИЦА) – poet de expresie sârbă, traducător, eseist, doctor în filologie (,,Vasko Popa în literatura română”), iniţiatorul, organizatorul și directorul Festivalului Internațional de Poezie ,,Porțile poeziei” Caraș-Severin (din anul 2011); Data și locul nașterii: – 19.01.1962, Moldova-Nouă, Caraș-Severin; Studii – Școala Generală Belobrașca (gimnaziu 1972-1976); Liceul ,,Dositei Obradovici,, Timișoara (1976-1980); Universitatea de Vest, Facultatea de Filologie, secția limbi slave, Timișoara (1980-1984); Studii postuniversitare, la Universitatea de Vest Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, specializare Antropologie şi lingvistică, domeniul slavo-român, (2003-2005); Studii doctorale cu tema ,,Vasko Popa în literature română” (coordonator prof.univ.dr. Cornel Ungureanu) la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Istorie, Teologie şi Litere, (2005-2008); Doctor în filologie (din anul 2008);
Profesii și locuri de muncă: – 1990- 1992, Deputat desemnat de Uniunea Democrată a Sârbilor din România în Parlamentul României pentru minoritatea sârbă din judeţul Caraş-Severin ; – 1996-2010, Consilier superior la Direcţia pentru Cultura, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Caraş-Severin; ) – Din 2010, octombrie, Director executiv al Direcţiei Județene pentru Cultură Caraş-Severin; -Din 1996 participă ca traducător/expert/voluntar la implementarea Programelor transfrontaliere regionale (cu finanţare UE, CARDS, PHARE CBC, etc.). Volume de autor publicate: 1. Vetru na istinu ( Cu adevăr în fața vântului), poezii în limba sârbă, volum în casetă, Bucureşti, editura Kriterion, 1986; 2. Tišina pred srpsku reč ( Liniștea dinaintea unui cuvânt sârb), poezii în limba sârbă, editura Dečije novine, Gornji Milanovac, S.F.R. Jugoslavija, 1991; 3. Bogu iza leđa (În spatele Domnului), poezii în limba sârbă, editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 1996; 4. Pomilovanje ( Miluiește-ne), poezii în limba sârbă, editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 1997; 5. Ştiința despre iluzii ( Nauka o iluzijama), volum bilingv sârbo-român, editura Hestia, Timişoara, 1997; 6. Voljena u slobodno vreme (Iubită în timpul liber), poezii în limba sârbă, volum editat drept premiu Srpska književna nagrada, Beograd, F.R. Jugoslavija, 2000; 7. Sârbește, într-o limbă necunoscută, poezii în limba română, editura Timpul, Reşiţa, 2000; 8.Jovan nebeski (Ioan cerescul), poezii în limba sârbă, editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2003; 9.Vasko Popa – o frontieră poetică, monografie Vasko Popa, lucrare de doctorat, editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2009; 10. San, možda (Vis, poate), antologie de poezii în limba sârbă, editura КОV, Vršac, Serbia, 2009; 11. Ljubavnadlanu.com, (Iubirepepalmă.com), poezii în limba sârbă, editura Gradac, Raška, Serbia, 2009; 12. Ljubavne pesme o ratu (Poezii de dragoste de război), poezie bilingvă sârbă-engleză, editura ,,Meridiane“ Smederevo, Serbia, 2010; 13.Sârbește, într-o limbă necunoscută, poezii în limba română, editura Timpul, ediţia a II- a, Reşiţa, 2011; 14.Vasko popa– Stringenţa unei integrale în limba română, editura Institutului Cultural Român din Voivodina, Zrenjanin, Republica Serbia, 2012; 15. Orfani de Dumnezeu, Editura Palimpsest, Bucureşti, 2014; 16. Pustinja Baragan, poezii în limba sârbă, Editura Svetigora Montenegru, 2015; Prezența în antologii- prezentă în antologii din România, Serbia, Polonia, Italia, Marea Britanie, Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Rusia, Georgia etc. Traduceri din opera personală în alte limbi (selectiv):În japoneză, traducător Kajoko Yamasaki, Liubița Raichici, poezii, poezie, Revista de Cultură și Literatură, Japonia, vol.II, pag.164, 2011;În bulgară, traducător Elka Niagolova, ,,Liubița Raichici, poeme în „Славянска литературна и артистична академия”, Varna, Bulgaria, 2012,2013, 2114, 2015;În engleză Ljubavne pesme o ratu (Poezii de dragoste de război), poezie bilingvă sârbă-engleză, editura ,,Meridiane“ Smederevo, Serbia, 2010; În maghiară, traducător Mandics György: Liubiţa Raichici, Szerbül írok román nyelven,mondják; Csak a hozzánemértők, A hatodik és az utolsó sze, în revista Kárpát-Európa, Budapesta, Ungaria, 2012; În poloneză, traducător Aleksander Nawrocki, ,Liubița Raichici, poeme , în Poezia dzisiaj, Warszawa, Polonia, 2012, 2013, 2014;În italiană, traducător Dragan Mraovic, Ljubica Rajkic, poeme, pentru “Fiero del libro, fieri di esserlo” , în cadrul SEcop edizioni, Corato, Italia, 2012; A tradus (din lb. sârbă în română şi din lb. română în sârbă) aproximativ o sută de scriitori contemporani, majoritar poezie (de ex. P.P.Njegoş- Luča mikrokosma, Vasko Popa – Opere complete, Nichita Stănescu – Integrala etc.). Premii, titluri onorifice, medalii, distincții: Merit cultural în rang de Cavaler, cat. I-a, pentru literatură, acordat de Preşedinţia României şi Ministerul Culturii, 2004; Zlatna značka Kulturno-provetne zajednice Srbije ( Insigna de aur a Uniunii Cultural Educative a Serbiei), acordată de Ministerul Diasporei a Republicii Serbia, 2007; Crucea ,,Episcop Elie Miron Cristea”, pentru mireni, Episcopia Caransebeşului, Patriarhia Română;4. Crucea ,,Sfântu Gheorghe”, cat.II, pentru mireni, Episcopia Nikşici, Patriarhia Sârbă, Montenegru; Premiul Literar Sârb, acordat de Uniunea Sârbilor din România, Timişoara, 1996; Diploma de merit, acordată de Societatea Cultural Artistică Mihai Eminescu din Coştei, R.F. Iugoslavia, 1997; Premiul de poezie pentru anul 1997 al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, 1998; Diploma de excelenţă, acordat de Asociaţia pentru Cultură şi Artă Astra, Coştei, R.F.Iugoslavia, 1998; Premiul special pentru poezie a juriului Poesis, Satu Mare, 2000; 7. Premiul Pana de înger, acordat de Biblioteca judeţenă Paul Iorgovici, Reşiţa, 2000; Premiul literar pentru anul 2000, acordat de Filiala Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, 20011; Premiul ,,Stojan Stiv Tešić“, acordat de Republica Serbia pentru promovarea literaturii sărbe în spaţiul cultural român, la Belgrad, 2009; Vidovdanska povelja ( Diploma de Sf. Vid), acordată de Uniunea Sârbilor din România pentru contribuţia deosebită în păstrarea culturii sârbe şi a fiinţei naţionale, Timişoara, 1999; Diploma de recunoştiinţă, acordată de Crucea Roşie a Iugoslaviei, Serbiei,Voivodinei, 1999; Diploma de merit, acordată de Liga de Prietenie Româno-Sârbă, pentru contribuţii remarcabile la promovarea prieteniei româno-sârbe, Bucureşti, 2000; Diploma de recunoştiinţă, acordată de Consulatul General al Republicii Federative Iugoslavia pentru contribuţia majoră avută în dezvoltarea relaţiilor sârbo-române şi multiple colaborări cu ţara de baştină, Timişoara, 2000; Cetăţean de onoare a comunei Berzasca, pentru merite deosebite în sprijinireaactivităţii social-culturale din comuna Berzasca, Berzasca, 2003; Cetăţean de onoare al municipiului Reşiţa, pentru merita deosebite în creşterea prestigiului şi renumelui Municipiului Reşiţa, 2010; Diploma de cinstire ,,Ilie Tezviteanul” acordată de Episcopia Ortodoxă Română a Caransebeşului, 2011; Cetăţean de onoare a comunei Gârlişte, judeţul Caraş-Severin, 2011; Despre Liubiţa Raichici a scris Mircea Martin (în volumul ..Orfani de Dumnezeu”, ed. Palimpsest, Bucureşti, 2013): „Liubiţa Raichici pare a scrie spre a-şi asuma pe de o parte, păcate grave şi vagi iar pe de altă parte, aparteneţe concrete şi dureroase. Cu cât e mai mare vinovăţia, cu atât mai puternică e adeziunea, aderenća. Este invocată o Serbie a spiritului cu un Kosovo iubit până la a fi adoptat ca loc al propriei naşteri. Poemele sunt gândite în sârbeşte şi rescrise în româneşte. Fiorul poetic trece dintr-o limbă în alta pentru că e autentic. Nu o dată, efectele sunt memorabile printr-o stângăcie aparentă: ,,Tu poţi să fii oricui orice doreşti/Dar numai mie îmi eşti.” Poeta trăieşte şi exprimă o iubire exclusivă şi definitivă. Numele ei este Liubiţa. Nomen est omen.”
Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.
Adrian Suciu este considerat unul dintre scriitorii importanți afirmați după căderea comunismului în România. Dizident anticomunist la 17 ani (miner pînă la Revoluţie), ziarist incomod după căderea comunismului (multe procese de calomnie cîştigate împotriva unor politicieni români), funcționar parlamentar și guvernamental, Adrian Suciu a fost recent exclus, alături de alți scriitori, din Uniunea Scriitorilor din România pentru vina de a fi criticat public în termeni duri conducerea acestei organizaţii profesionale a scriitorilor care a exclus, în ultimii ani, de 10 ori mai mulți scriitori decît au fost excluși pe întreaga durată a regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu și pentru vina de a cere respectarea principiilor de democrație, legalitate și transparență care trebuie să guverneze activitatea oricărei organizații. Incomod, intransigent cu prostia, impostura și disoluția morală, Adrian Suciu este un personaj detestat de către establishmentul cultural românesc, cenzurat și interzis dar iubit, în egală măsură, de către publicul său. Autor de romane, poezie şi dramaturgie, cărţile sale se vînd în tiraje notabile şi cunosc ediţii multiple. A cîştigat numeroase premii literare naţionale şi internaţionale. Scrierile sale au fost traduse în ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară etc. Este prezent în numeroase antologii de literatură română contemporană publicate în România sau în străinătate.
Sántha Attila (n. 1968, Târgu Secuiesc) a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai, secţia maghiară-engleză. Studii doctorale la Universitatea Jószef Attila din Szeged. Redactor, în studenţie, al revistei Echinox, apoi al Editurii Erdélyi Híradó, preşedinte (până în 2005) al Ligii Scriitorilor Maghiari din Ardeal. A publicat mai multe volumele de versuri, printre care Uimitoarele poezii ale baronului Münchhausen (1995), Domnul irlandez (1999) şi Dicţionar secuiesc (2004). Autorul unei colecţii anuale de antologii de poezie maghiară din România şi al antologiei de poezie clujeană în română şi în maghiară Un pahar de lumină / Pohárnyi fény (2005).
Luminița Cioabă s-a născut la data de 1 octombrie 1957 în orașul Târgu Cărbuneşti (judeţul Gorj), fiind fiica bulibașei romilor căldărari, Ion Cioabă. Dorind să-și desăvârșească studiile, s-a opus unei căsătorii la o vârstă timpurie (cum este obiceiul la rromii căldărari), proiectată de familia sa. A absolvit Liceul de filologie „Octavian Goga”, Școala Populară de Artă, secția de Regie și Actorie, și apoi Facultatea de Filologie din Sibiu. Luminița Cioabă este o cunoscută poetă de limba romani, cărțile ei fiind traduse în limbile română și engleză. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Luminița Cioabă a cules o parte din folclorul țiganilor și l-a prelucrat, în felul în care au făcut-o, în secolul al XIX-lea, scriitorii români pentru folclorul românesc. Una dintre cele mai cunoscute cărți ale ei este volumul de nuvele „Țara pierdută”, dedicat „celor care și-au dus viața de-a lungul timpului având Cerul acoperiș, iarba pământului răsărind în sufletul drumurilor lungice nu se termină nici Dincolo de Cer”, carte publicată în limbile romani, română, engleză și germană. Povestirile prezintă diferite teme literare din mitologia proprie culturii rrome: povestea neamului în Țiganca și privighetoarea, aceea a macului roșu, a primăverii care e „ziua împăcării” în Crâng de mesteceni, ritualul mesei în șatră în Meralda, drumul, cântecul și libertatea în Țara Pierdută și Insula de aur, dragostea în Savia, Blestemul ursului, Floarea de trandafir sălbatic, Regina nopții și floarea de piatră.
Dan Mircea CIPARIU (cipariu@yahoo.com) s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalistică din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR.. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa: “singurătatea vine pe facebook”, Editura Tracus Arte, 2012. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul SCRIITORI PE CALEA REGALĂ, iar în 2009, 2010, 2011,2012, 2013, 2014, 2015 şi 2016 proiectul MARATONUL DE POEZIE, BLUES ŞI JAZZ. În 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016 şi 2017, de Ziua Culturii Naţionale, a iniţiat şi coordonat Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 şi 2016. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART, asociaţie care a organizat, printre altele, Bienala Internaţională de Gravură Experimentală, ediţia a III-a, 29 martie-27 aprilie 2008, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, www.experimentalproject.ro, 4X4. Instalaţia de cARTE – http://4×4project.blogspot.com/. EURO CULTURART deţine o galerie dedicată tinerilor artişi vizuali europeni – Atelier 030202 –www.atelier030202.blogspot.com – coordonată de graficianul Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. A fost curatorul unor expoziţii la Bucureşti şi New York semnate de câţiva dintre cei mai importanţi tineri artişti vizuali din România: Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu, Cristian Răduţă, Albert Sofian, Irina Tănase, Florin Tomescu, Bogdan Raţa, Miruna Moraru, Adrian Sandu, Anamaria Şerban, Daniel Brici, Virgil Scripcariu, Aurel Tar, Adrian Alexandru Ilfoveanu, Peter Madaras şi Dan Vişovan. Este directorul www.agentiadecarte.ro , spaţiu virtual unde sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă.
MIKE GODOROJA a cântat în mai multe formaţii ca MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT, DOUBLE FANTASY, BLUE SPIRIT ş.a. şi se bucură de o bogată activitate discografică, în cadrul căreia amintim albume ca „Hippie cu diamante”, „Balkanic zeppelin”, „Capra Vecinului” etc. Cunoscut realizator de emisiuni radio şi televiziune de profil blues, jazz şi rock, producător artistic pentru spectacole de jazz, Mike Godoroja a produs şi albume ale unor importanţi artişti ca Johnny Răducanu, Iris, Mircea Tiberian, Felicia Filip etc. Mike Godoroja este un cunoscut realizator de televiziune profil blues, jazz şi rock, precum şi un foarte bun artist care, alături de formatia sa Blue Spirit (Vali Vătuiu, Dorian Pârvu, Alin Păun, Călin Grigoriu şi Tibi Duţu), este considerat unul dintre cei mai importanţi piloni ai blues-ului autohton.
