spot_img

Ziua Culturii Naționale, sărbătorită prin concertul aniversar „Lipatti 100”, la Sala Radio

Duminică, 15 ianuarie 2017, de la ora 19.00, la Studioul de Concerte „Mihail Jora“ – Sala Radio din București, a avut loc concertul aniversar „Lipatti 100” susținut de Orchestra Natională Radio, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, alături de soprana Teodora Gheorghiu și de pianiștii Sergiu Tuhuţiu și Daniel Goiţi. Evenimentul, aflat sub patronajul Ministerului Culturii,  a fost organizat de Institutul Cultural Român și de Radio România, cu ocazia Zilei Culturii Naționale și ca parte a strategiei Institutului Cultural Român (ICR)  de celebrare a Centenarului Lipatti în anul 2017.

Președintele Institutului Cultural Român, domnul Radu Boroianu, a susținut, în deschiderea serii, un discurs despre importanța Zilei Culturii Naționale.

„Ziua de 15 ianuarie 2017 este pentru Institutul Cultural Român și debutul unor manifestări din toată lumea al Centenarului nașterii unui alt excepțional creator român, Dinu Lipatti. Vârsta fragedă și extrema fragilitate prin care ne-au părăsit atât Eminescu, cât și Lipatti, înalta valoare a împlinirii și a ecoului peren lăsat de geniul lor, îi asociează printre marile valori românești și universale, alături de Constantin Brâncoveanu, de Dimitrie Cantemir, de Spătaru Milescu, de Nicolae Iorga, de Constantin Brâncuși, Henri Coandă, George Enescu, de Caragiale sau Blaga, de Saligny, Ion Andreescu și Ion Țuculescu, de Grigore Moisil și Solomon Marcus, de Babeș și Ion Cantacuzino, de Constantin Noica și Ștefan Lupașcu sau Matila Ghyka și aș putea cita la nesfârșit nume care au uimit și continuă să uimească. Din respect pentru toți aceștia și pentru urmașii lor, creatorii de astăzi, și convinși fiind că prin cultură și spiritualitate Europa poate să-și câștige o coeziune sporită, lansez astăzi în fața dumneavoastră primul mare proiect european al Institutului Cultural Român ce poartă numele Limba latină, prima mare instituție europeană. Dedicăm cu smerenie acest proiect fondatorului de cultură și de limbă romană care a fost Mihai Eminescu“, a declarat domnul Radu Boroianu.

Alte discursuri, pe scena Sălii Radio, au fost susținute de domnii Ionuț Vulpescu, ministrul Culturii, și Ovidiu Miculescu, preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune, gazda evenimenului. Ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, a vorbit despre importanța celebrării Zilei Culturii Naționale.  „Dați putere Culturii“, a fost mesajul esențial transmis de Ministrul Culturii și Identității Naționale.

„De Ziua Culturii Naționale aș dori să reamintesc publicului Radio România rolul asumat de instituția noastră ca promotor al valorilor culturale naționale prin Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, Orchestrele și Corurile Radio si nu numai. (…) Suntem așadar în mijlocul evenimentelor culturale, nu doar ca difuzori, ci și ca producători de cultură“, a declarat, în discursul său, Ovidiu Miculescu, preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune.

Printre personalitățile, care au participat la Concertul „Lipatti 100“, dedicat  Zilei Culturii Naționale, s-au numărat: Sergiu Nistor, consilier prezidențial, E.S. domnul  Cord Meier-Klodt, noul ambasador al Germaniei la București, Daniel Șandru, secretar de stat, coordonatorul Departamentului Centenar din cadrul Guvernului României, Irina Cajal, subsecretar de stat la Ministerul Culturii,  Gigel Știrbu, președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, Preasfințitul Varlaam Ploieșteanu, episcop vicar patriarhal.

Programul a cuprins  lucrări semnate de Dinu Lipatti – Concertino în stil clasic, op. 3, 3 lieduri pentru voce şi pian pe versuri de Paul Verlaine, Arthur Rimbaud și Paul ÉluardConcertul nr. 1 în mi bemol major pentru pian şi orchestră de F. Liszt și, în încheiere, suita Şătrarii de Dinu Lipatti.

În cadrul evenimentului dedicat Zilei Culturii Naționale, actorul Ion Caramitru a recitat din creația lui Mihai Eminescu, fiind îndelung aplaudat de audiența de la Sala Radio.

„Eu nu recit, spun versuri. Am fost inspirat muzica lui Lipatti. Am ales în program fragmente din proza, textele filosofice și din poeziile mai lungi de Eminescu. Am fost reactiv şi foarte inspirat de muzica pe care am auzit-o înainte. Dinu Lipatti a fost un genial interpret al muzicii specific legate de pian. A fost un virtuoz, dar şi un gânditor, un filosof al pianului. Eminescu suportă foarte bine muzică de calitate. El nu trebuie acompaniat, ci trebuie comentat prin muzică“, a declarat actorul Ion Caramitru.

Cu același prilej, pentru a marca 100 de ani de la nașterea pianistului și compozitorului Dinu Lipatti (19 martie 1917, București – 2 decembrie 1950, Geneva), Romfilatelia a lansat un plic de corespondență cu timbru imprimat.

La acest eveniment, a fost prezentă, în calitate de partener, și compania Alexandrion, care  a sărbătorit Ziua Culturii Naționale alături de Institutul Cultural Român. „Misiunea noastră la Alexandrion Grup România este să fim sprijin culturii române, în toate formele ei clasice sau moderne, fie că vorbim de muzică, pictură, literatură, istorie, arhitectură sau arte vizuale moderne. Am participat la un concert foarte aproape de sufletul nostru, mândri că am fost invitați să fim prezenți la acest eveniment“, a declarat Nawaf Salameh, fondatorul și președintele Alexandrion Grup.

Partener: Mercure Hotels.

www.facebook.com/events/1397331616958328/

***

Profilul, repertoriul si istoria Orchestrei Naționale Radio se definesc de aproape un secol de cultură națională pe planul creației, interpretării si difuzării muzicii în România. Odată cu momentul lansării postului public de radio, în 1928, s-a înființat, din inițiativă și sub conducerea compozitorului Mihail Jora, Orchestra simfonică Radio, ce se afirma prin concerte publice începând cu anul 1932. În perioada mai recentă, Orchestra Națională Radio s-a impus prin turneele întreprinse – Franța, Italia, Germania, Spania, Elveția, Rusia, Ungaria, Turcia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Japonia, China – și participările la festivaluri internaționale, evenimente care i-au confirmat pretutindeni prestigiul. Critica muzicală româneasca și internațională subliniază valoarea acestei formații valoroase în cadrul vieții concertistice contemporane, asemenea orchestrelor de tradiție ale Radiodifuziunilor lumii, cu un profil de unicat în dialogul cu publicul, muzicienii și formațiile simfonice românești.

Reputaţia prefesională a dirijorului Cristian Oroşanu a determinat prezenţa sa pe multe scene ale Europei în compania unor ansambluri celebre: Orchestre de Paris în cadrul Festivalului de la Aix en Provence, Orchestre National Bordeaux Aquitaine, Tonhalle Zürich, DSO Berlin, BBC Scotish Orchestra, Lamoureux, Israel Kibbutz Orchestra, Orchestre National Porto, a filarmonicilor din Strasbourg, din Bruxelles ş.a. Cristian Oroşanu este în prezent dirijor permanent al Filarmonicii din Braşov. Mereu atras de latura pedagogică, Cristian Oroşanu este profesor de dirijat la Academia de muzică „George Enescu” din Iaşi şi a organizat mai multe cursuri internationale de măiestrie la Iaşi şi la Braşov.

Teodora Gheorghiu a făcut studiile muzicale în România, la Academia Muzicală „Gheoghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa profesorilor Niculina Mirea și Gheorghe Roșu. În septembrie 2002, datorită aprecierii calităților sale interpretative, la recomandarea tenorului catalan José Carreras, Teodora Gheorghiu a fost recompensată cu premiul special al concursului muzical Julián Gayarre. În anul 2003, Teodora Gheorghiu a câștigat bursa vieneză „Herbert von Karajan”, respectiv premiul al doilea la Concursul „George Enescu” din București, care au propulsat-o ulterior spre a deveni solista prestigioasei instituții artistice. Înaintea angajării sale ca solistă a Operei de stat din Viena, Teodora a lucrat cu Opera Studio din Chapelle Reine Elisabeth, sub bagheta lui José Van Dam, respectiv fructificând ulterior aparițiile sale scenice printr-o colaborare cu celebra scenă lirică La Monnaie din Bruxelles.

Câștigător al concursului Debut to Master Soloist Piano Competition 2013 din Sankt Petersburg, Sergiu Tuhuțiu s-a afirmat ca unul din reprezentanții de vârf ai tinerei generații de pianiști. Obține licența la Universitatea Națională de Muzică din București (2006) și două titluri de Master în interpretare pianistică: la Staatliche Hochschule für Musik und Darstellende Kunst din Stuttgart și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. În 2011 primește o bursă de studii la Londra, iar în iulie 2013 este distins cu Artist Diploma la Royal College of Music din Londra. A susținut concerte pe importante scene din Anglia, Germania, Franța, Elveția, Italia, Rusia, Brazilia, Canada și România. Printre partenerii săi de muzică de cameră s-au numărat muzicieni precum Șerban Lupu, Ruxandra Donose sau Nelly Miricioiu. Este președinte al asociației Lipatti Music Production și inițiatorul proiectelor muzicale In Memoriam Dinu Lipatti, Piano Colours și Leading Young Musicians.

Pianistul Daniel Goiţi, absolvent al Academiei de Muzică Gheorghe Dima – Cluj, şi-a desăvârşit formarea artistică în cadrul Academiei de Arte din Berlin, a fost invitatul unor importante festivaluri şi a realizat concerte şi recitaluri în Grecia, Austria, Republica Moldova, Franţa, Ungaria, Germania, Marea Britanie şi SUA. A concertat în România alături de cele mai importante orchestre şi a susţinut recitaluri în ţară şi peste hotare. De-a lungul timpului a fost distins cu premii la numeroase competiţii naţionale, a obţinut Premiul I al Concursului George Enescu, Premiul I la Concursul Internaţional Arthur Schanbel (Berlin), iar în prezent este invitat să jurizeze în cadrul unor importante concursuri.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508