Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la Revoluţia maghiară din 1956 Ambasada Ungariei la Bucureşti şi Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti organizează o serie de evenimente pentru a marca acest moment important din istoria Europei de Est, reflectând o imagine cât se poate de amplă, prin prisma istoriografiei şi a artelor. AgențiadeCarte.ro vă prezintă programul evenimentelor.
marți, 25 octombrie 2016, ora 10.00
Societate și securitatea comunistă – conferință
Institutul Maghiar din Bucureşti (str. Gina Patrichi nr. 8 )
Program:
60 de ani de la Revoluția maghiară din 1956
Gabriel ANDREESCU: Revoluţia maghiară din 1956 ca referinţă şi sursă pentru cultura antitotalitară şi anticomunistă, şi efectele ei din România
JÁNOSI Csongor: Rolul Revoluției din 1956 în relațiile dintre organele de securitate din România și Ungaria
Ioana BOCA: Ecouri ale Revoluției maghiare în România
120 de ani de la nașterea episcopului romano-catolic Márton Áron
HATOS Pál: Politica de Est – Rădăcini din Vest. Contextul cultural al „Ostpoliticii” din Vatican
Denisa BODEANU: Din celula închisorii înapoi în scaunul episcopal din Alba Iulia… Culisele eliberării episcopului Márton Áron în ianuarie 1955
Konrad BIAŁECKI: Rolul autorităților comuniste în procesul de schimbare a liderilor bisericilor creștine
Memoria socială – masă rotundă la care participă: Ioana BOCA (Memorialul Sighet), MÁTHÉ Áron (Consiliul Național al Memoriei), NAGY Mihály Zoltán (Institutul Cultural Român)
Intrarea este liberă și asigurăm traducere.
miercuri, 26 octombrie 2016, ora 19.00
Propaganda comunistă în jurnalele cinematografice din România şi Ungaria
proiecție de filme și dezbatere
Institutul Maghiar din Bucureşti (str. Gina Patrichi nr. 8)
Jurnalele prezentate în anii 50 înaintea filmelor în cinematografe reprezentau unealta de propagandă a ideologiei comuniste din Ungaria şi România, care ajungea la milioane de oameni în fiecare săptămână. Cu ocazia aniversării a 60 de ani de la Revoluţia maghiară din 1956 am făcut o selecţie cu secvenţe din jurnalele cinematografice difuzate în Ungaria şi România în perioada octombrie-noiembrie 1956, după care vom proiecta filmul documentar realizat la Studiourile Sahia, comandat cu scopuri de propagandă, intitulat: Ungaria 1956. Proiecţia filmelor va fi urmată de o dezbatere cu participarea istoricului de film Varga Balázs, lector universitar la Facultatea de Film de la Universitatea Eötvös Lóránd din Budapesta şi Caterina Preda, lector universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice de la Universitatea din Bucureşti.
Intrarea este liberă, filmele sunt subtitrare în limba română și respectiv maghiară, la discuție asigurăm traducere.
27–28 octombrie 2016, 19.00
Concert comemorativ Revoluția maghiară din 1956, la Ateneul Român
Bucureşti, Str. Franklin nr. 1-3.
Ambasada Ungariei la Bucureşti şi Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti facilitează interpretarea în primă audiţie absolută în România a Simfoniei a VII-a, Revoluţionara, compusă de LAJTHA László în anul 1957, după a cărei premieră mondială la Paris, în 1958, compozitorul a fost tras la răspundere de către autorităţile din Ungaria.
Programul concertului cuprinde:
Lajtha László: Simfonia a VII-a, Revoluţionara, op. 63
Ludwig van Beethoven: Concertul pentru pian nr. 3 în do minor, op. 37
Liszt Ferenc: Preludiile
Dirijor: Dénes István (Ungaria)
Solist: Dominique Merlet (Franţa)
În holul Ateneului puteţi viziona o expoziţie despre viaţa şi opera lui Lajtha László, respectiv o expoziţie despre viaţa şi activitatea lui Bibó István, unul din cei mai importanţi politicieni ai secolului XX din Ungaria, membru al Guvernului Nagy Imre din 1956.
LAJTHA László: Simfonia a VII-a (Revolution’s Symphony), op. 63 (1957)
Înnăbușirea brutală a Revoluţiei maghiare din 1956 care a izbucnit împotriva dictaturii comuniste şi a asupririi sovietice, a lăsat urme adânci şi în gândirea compozitorului LAJTHA László. Simfonia a VII-a despre care compozitorul scria fiilor săi: „poate odată totuşi va fi denumită Revolution’s Symphony”, este ecoul acestor evenimente. Prima audiţie a acestui opus a avut loc în data de 26 aprilie 1958, la Salle Pleyel din Paris, sub bagheta dirijorului LEHEL György, în fruntea Orchestrei Radioului Maghiar. În Ungaria acordurile simfoniei au răsunat pentru prima dată la 16 februarie 1959, Orchestra Simfonică de Stat fiind dirijată de această dată de FERENCSIK János. În anii următori simfonia a fost prezentată în numeroase oraşe din lume, precum la Londra, Paris, München, Rotterdam, Toronto, Amsterdam şi Lisabona.
Opusul are structura frecvent utilizată în simfonii de către Lajtha: lent, repede, lent (I. Modéré – Agité; II. Lente; III. Agité). Partea a III-a cuprinde mai multe citate muzicale, demarând cu motivul tipic din Marseillaise, invocând revoluţia franceză şi deviza ei (libertate, egalitate, fraternitate), apoi se aude o melodie simplă a unui coral. Ultimele măsuri ale lucrării citează Imnul Ungariei, dar distorsionat, cu armonii de minor, în loc de major. „Instrumentele plâng din cauza tragediilor maghiare, se roagă pentru dreptate şi citează sunetele Imnului pentru un viitor paşnic.” – scria LAJTHA László despre finalul simfoniei a VII-a.
Bilete pentru concert se găsesc la casa de bilete a Ateneului Român.
Programele sunt realizate cu sprijinul Comisiei Memoriale constituite cu ocazia aniversării a 60 de ani de la Revoluția și lupta de eliberare din 1956.
