spot_img

Finisaj DADA BRANCUSI, cu Dan Mircea Cipariu, Igor Mocanu, Cristian R.Velescu și Mihai Zgondoiu

Vineri, 25 martie 2016, ora 18.00, la sediul din str. C.A. Rosetti nr. 2-4, Galeria de artă GALATECA, în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române din București, Asociația Euro CulturArt și Asociația culturală “Neo Art Romania”, cu sprijinul Institutului Cultural Român, organizează evenimentul de finisaj al programului interactiv ”DADA BRANCUSI. O (re)citire de Dan Mircea Cipariu & Mihai Zgondoiu”. Cei doi inițiatori şi artişti își vor prezenta programul și vor susține un recital din cele șapte pictopoeme lucrate, vizual și literar, la patru mâini. Invitații speciali ai finisajului sunt prof. univ. dr. Cristian R. Velescu și Igor Mocanu care vor avea două sesiuni interactive de dezbateri cu publicul invitat. Cristian R. Velescu va discuta despre mișcarea Dada și intersecția cu opera lui Brâncuși, iar Igor Mocanu va avea drept subiect avangarda românească.
În contextul celebrării a 100 de ani de DADA-ism (la 5 februarie 1916 s-a înființat ”Cabaret Voltaire” la Zurich) şi a celor 140 de ani care au trecut de la naşterea lui Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876), galeria Galateca împreună cu scriitorul Dan Mircea Cipariu şi artistul vizual Mihai Zgondoiu propun un program-experiment de recitire a textelor, creațiilor și imaginarului sculptorului Constantin Brâncuşi printr-un filtru DADA. Citatele lui Brâncuşi, selectate din antologia ”Brâncuși inedit. Însemnări și corespondență românească”, Editura Humanitas, ediție de Doina Lemny și Cristian-Robert Velescu, în română și franceză, vor fi utilizate de publicul vizitator pentru crearea unor colaje-poem DADA BRANCUSI. Conceptul expoziţional este completat de câteva lucrări create de Mihai Zgondoiu (obiect, fotografie, print), precum şi de şapte pictopoeme semnate de Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu. „DADA BRANCUSI. O (re)citire de Dan Mircea Cipariu & Mihai Zgondoiu”poate fi vizitată până pe 2 aprilie 2016. Parteneri media: AgenţiadeCarte.ro, Radio România Cultural, Modernism.ro, revista BIZ, Senso TV, TV City, ArtClue, Revista ARTA,  The re:Art, revista Urmuz.

„DADA BRANCUSI.

(sau despre fuziunea dintre două uriaşe găuri albe)

Asumarea a două viziuni artistice aflate, mai degrabă, în relaţie de contrapunct, DADA-ismul, cu triumful hazardului şi al anarhismului (cel stilistic, mai cu seamă!), şi opera lui Brâncuşi, opera unui Constructor, primus inter pares în structurarea formelor moderne ale artei creatoare de concept, poate părea, la o repede ochire, un demers divergent ori antitetic, deşi cele două arte ce şi-au găsit gloria între cele două războaie mondiale din secolul trecut stabilesc şi definesc tiparele modernităţii pentru artele vizuale, literare şi ale imaginarului.

Altfel spus, alăturarea a două formule care tind să se întâlnească doar prin prisma mişcării (de)formatoare a modernităţii e doar un demers conjunctural şi speculativ pe care epoca post postmoderintăţii o poate propune prin recitire, colaj şi reinterpretare?

Unghiul subiectiv de vedere al programului DADA BRANCUSI îşi are originea într-un profund act de sondare – şi conceptual, şi creator! – în apele (ne)teritoriale ale avangardei prin care şi cu care artiştii şi poeţii de la Cabaret Voltaire din Zurich şi-au provocat destinul şi biografia. O sondare realizată, însă, cu ajutorul unei ambarcaţiuni şi a unor mecanisme ce se revendică din formidabilul material de sinteză propus de Brâncuşi prin (re)găsirea funcţiilor cathartice şi a punctului de sprijin într-un format vizual, cu cheie interioară şi iniţiatică.

Să ne închipuim două uriaşe găuri albe. O gaură dezinhibată, gata să-şi consume, fără pariu ori miză estetică, energia sa creatoare, cu o forţă anarhică pe care o pune la bătaie tocmai pentru a da un sens Nimicului şi Negaţiei. O altă gaură formată din explozia unei idei despre devenire şi despre perfecţiunea (ne)atinsă a Formei se apropie tot mai mult – graţie atracţiei duale a universului! – de gaura hazardului, a spaimei primordiale că talentul nu e o resursă inepuizabilă. Gaura Formei, într-o fracţiune de secundă, înghite Gaura Anarhiei!

Forma este, astfel, o consecinţă a unei explozii creative interioare. Undele gravitaţionale ale acestei fuziuni artistice au ajuns până la noi. Cine le va auzi şi cu ce instrumente? Rămâne de (re)citit şi (re)văzut!” (Dan Mircea Cipariu)

“Așa cum este promovat pe media electronică și chiar în spațiul nostru public, Brâncuși pare, de cele mai multe ori, că este un mesager al naționalismului, un neo-pășunist, un artist care datorează spiritual și chiar creativ spațiului mioritic. Ne-am propus să recitim, în manieră DADA, gândurile și textele scrise de Brancusi, artistul lumii, fără diacritice, într-o manieră care a fost proteică și generatoare de idei novatoare prin manifest și prin felul în care este pus să lucreze hazardul, subiectivitatea și dicteul automat cu actul creației și chiar cu noi înșine. Astfel, o fărâmă dintr-un subiectiv lexic poetic și artistic al lui Brancusi ni se oferă celor care mai avem curiozități și incertitudini. Această recitire, trece, într-un fel spontan, de felul înțepenit, grandilocvent și iconic în care ne celebrăm marile noastre personalități artistice. Și astfel, consecvent spiritului lui Brâncuși, îl redecoperim pe un artist prin joc superior și ingenuitatea de a (re)experimenta” – a spus Dan Mircea Cipariu.

“O (re)citire și o reinterpretare de formulă DADA nu ironizează și nu pune în umbră opera marelui sculptor Constantin Brâncuși, cel ce a găzduit de nenumărate ori în atelierul său parizian artiști și scriitori avangardiști precum Marcel Duchamp, Francisc Picabia, Tristan Tzara, Marcel Iancu, ci, mai degrabă, subliniază prospețimea actului creator de vocație experimentală. Act ce stă, de cele mai multe ori, între hazard și contemplare sau între dicteul automat și cercetare.” – a declarat Mihai Zgondoiu.

Dan Mircea CIPARIU (n. 1972) este absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalistică din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa: “singurătatea vine pe facebook”, Editura Tracus Arte, 2012. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul SCRIITORI PE CALEA REGALĂ, iar în 2009 – 2015 proiectul MARATONUL DE POEZIE, BLUES ŞI JAZZ. În 2011 – 2016, de Ziua Culturii Naţionale, a iniţiat şi coordonat Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2010 – 2015. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei EURO CULTURART, asociaţie care a organizat, printre altele, Bienala Internaţională de Gravură Experimentală, ediţia a III-a, 2008, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, 4X4. Instalaţia de cARTE. EURO CULTURART deţine o galerie dedicată tinerilor artişti – Atelier 030202 – spațiu de artă contemporană, coordonat de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. A fost curatorul unor expoziţii naționale și internaționale semnate de câţiva dintre cei mai importanţi tineri artişti vizuali din România: Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu, Cristian Răduţă, Albert Sofian, Irina Tănase, Florin Tomescu, Bogdan Raţa, Miruna Moraru, Adrian Sandu, Anamaria Şerban, Daniel Brici, Virgil Scripcariu, Aurel Tar, Adrian Alexandru Ilfoveanu, Peter Madaras şi Dan Vişovan. Este directorul www.agentiadecarte.ro , spaţiu cultural virtual unde sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă.

Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist vizual, asist. univ. drd. la Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Decorative și Design, departamentul Design (din 2014), iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 – spațiu de artă contemporană din București (dec. 2009 până în prezent), inițiator și curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (din 2012 – 2014), co-curator Atelier în tranziție (2009-2013), Graphic Designer la Teatrul de Comedie din București (2005 – până în prezent). Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (din 2005).

Oscilează cu lejeritate între experimental și tradițional, arta sa abordând o arie largă de genuri și tehnici artistice de la desen, colaj și gravură la new media, video-instalații, performance și artă urbană. Cele mai recente expozitii/proiecte personale sunt: The Artist’s Golden Hand / Galeria FivePlus – Viena (2014) & Galeria Aiurart – București (2013), BreakBody / Muzeul de Artă din Timișoara (2012), Lenin’s Sleep / Piața Presei – Bucureşti (2011), The Red Line / Centrul Național al Dansului din Bucureşti (2011), The Red Carpet / Curtea Muzeului Schlooss – Linz, Austria (2011), Freedom as Visual Pattern / Galeria Hampden – Incubator Art Space, Amherst, Massachusetts USA (2010), Me Matrix / Galeria Calina – Timișoara (2009), Me / Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal – Sibiu (2008). A mai participat în proiectele vizuale de grup: Transformation – Muzeul Beelden Aan Zee, Haga 2014, BB6 (Bucharest International Biennial for Contemporary Art #6) 2014, IEEB4 (International Experimental Engraving Biennial – Mogoșoaia 2010), Now Art Now Future (The International Biennial of print – Vilnius 2008), lucrările sale aflându-se în colecții particulare și de stat: Colecția de Artă „Luciano Benetton” (IT), Fundaţia „DFEWA” Stuttgart (DE), Colecția de Artă Herczeg (RO), Colecția Alain Servais (BE), Colecția de Artă Năsui (RO), Muzeul de Artă Vizuală, Galați (RO), Muzeul Florean de Artă Contemporană-Baia-Mare (RO), Muzeul Naţional de Artă-Satu Mare (RO).

​************​

DADA BRANCUSI. A (RE)READING BY DAN MIRCEA CIPARIU & MIHAI ZGONDOIU

Created by contemporary artist Mihai Zgondoiu and writer Dan Mircea Cipariu in the context of the celebration of 100 years since DADA movement was born (Cabaret Voltaire is founded on February the 5th 1916 ) and 140 years since the birth of Constantin Brâncuși (February the 19th 1876), this experimental project seeks a (re)reading of some of Constantin Brâncuși iconic quotes, works and vision through a DADA-ist filter. The quotations of Brâncuși have been selected from the anthology written by Doina Lemny (researcher at  Centre Pompidou) and art history professor Cristian-Robert Velescu and will be used to create DADA poem-collages by the visitors of the exhibition. The concept of the exhibition also includes several works by Mihai Zgondoiu (objects, photography, video-art) and seven picto-poems signed by Dan Mircea Cipariu and Mihai Zgondoiu. The program will include a conference related to Romanian and international avant-garde art held by researchers and specialists  in Brâncuși and the DADA movement: universityprofessor and art-critic Cristian-Robert Velescu, curator and editor of „Arta” magazine Igor Mocanu with special guests such as musician and poet Ioan Bogdan Stefanescu, theatre director David Esrig and academic Timothy Ship, who is also the curator of the International Dada Archive and Liaison for the Arts and Literature, Special Collections, University of Iowa Libraries, and editor-in-chief of „Dada / Surrealism „.

Media partners: AgenţiadeCarte.ro, Radio România Cultural, Modernism.ro, revista BIZ, Senso TV, TV City, ArtClue, Revista ARTA, The re:Art, revista Urmuz.

”As it is presented in the on-line media and the public space, Brâncuși’s image is more of a promotor of nationalism, a neo-“pășunist”, an artist who owes his creativity and spirituality to the Romanian spiritual and physical space. We are proposing a (re)reading of the thoughts and quotes of Brâncuși, in DADA style, style which proved to be protean and has generated new innovating ideas through its manifesto and its way of making the hazard and the subjectivisms to work with the process of creation and even ourselves. Thus, a piece of the poetic lexical and artistic subjectivism of Brâncuși is offered to those of us who are still curious and have uncertainties. This (re)reading is an innovative and different way of celebrating our great artists, without being stiffed in iconic stereotype. And thus, we rediscover Brâncuși, in accordance with his own essence and spirit, through means of superior game and artlessness (re)expressed.” Dan Mircea Cipariu said about the project.

“A (re)reading and a reinterpretation in DADA style does not banter or cast a shade upon the work of the great Romanian sculptor Constantin Brâncuși, who has hosted in his Parisian studio, many artists and writers from the Avant-garde, such us: Marcel Duchamp, Francisc Picabia, Tristan Tzara, Marcel Iancu. This artistic project rather emphasizes the freshness of his work and the experimentalist vocation in his creative process. This creative process is, for the most times, a mixture between hazard and contemplation, or between research and inspiration.” As Mihai Zgondoiu comments about the project.

Dan Mircea CIPARIU (b. 1972) is a graduate of the School of Journalism in Bucharest. He made his debut in 1988 in the literary press (SLAST) and his editorial debut in 1999 with the book „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Let us meet online on Saturday night – Libra Publishing House). He is a member of the Writers’ Union of Romania (USR) and part of its Board Committee. In 2007, his book of poems „Tsunami”, (Brumar Publishing House, 2006) was awarded the Writers Guild Award. His most recent book is “singurătatea vine pe facebook” (loneliness comes on facebook – Tracus Arts Publishing House, 2012). In 2008, he initiated and coordinated the project WRITERS ON THE ROYAL ROUTE and between 2009-2015 the project POETRY MARATHON, BLUES AND JAZZ. Between 2011 – 2016, on the National Day of Culture, he initiated and coordinated the Young Writers Gala & Poetry Books Award. He is the founder and president of the Association EURO CULTURART, association which organized, among others, the 3rd edition of International Experimental Engraving Biennial in 2008. EURO CULTURART Association has a gallery dedicated to young artists – Atelier 030202 – a contemporary art space, coordinated by visual artist Mihai Zgondoiu.

Dan Mircea Cipariu is an acclaimed critic of contemporary art, with chronicles published in the journal „Art” (magazine run by the Artists Union of Romania), „Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” and AgenţiadeCarte.ro. He curated various national and international exhibitions with some of the most important young visual artists in Romania: Mihai Zgondoiu, Francisc Chiuariu, Cristian Răduţă, Albert Sofian, Irina Tănase, Florin Tomescu, Bogdan Raţa, Miruna Moraru, Adrian Sandu, Anamaria Şerban, Daniel Brici, Virgil Scripcariu, Aurel Tar, Adrian Alexandru Ilfoveanu, Peter Madaras and Dan Vişovan. He is the directors of www.agentiadecarte.ro directory, a virtual cultural space updated daily with art and book events.

Mihai Zgondoiu was born in 1982 in Romania. He is a visual artist and the coordinator of the Atelier 030202 Gallery – contemporary art space in Bucharest and co-curator of geamMAT Gallery from the Art Museum in Timișoara. In 2004 he graduated from the graphics department of the faculty of Arts and Design in Timișoara, and he is currently Assistant Professor PhD at the National University of Arts in Bucharest.

Creative by nature, Mihai Zgondoiu easily oscillates between experimental and traditional, approaching a wide range of styles and techniques with his artwork from drawing, collage, engraving, all the way to new media, video-installations, performance and urban art. The most recent exhibitions/solo projects are: The Artist’s Golden Hand / FivePlus Gallery – Viena, 2014 & Aiurart Gallery – Bucharest, 2013, BreakBody / the Art Museum in Timișoara, 2012, Lenin’s Sleep / Free Press Square – Bucharest, 2011, The Red Line / the National Dance Center.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508