spot_img

Închiderea seriei de evenimente „Serile Housing Stories”

Pe data de 9 februarie 2016, la Manasia Hub (Bucureşti), Asociaţia VIRA a organizat cea de-a şaptea întâlnire din seria de evenimente culturale derulate sub numele de „Serile Housing Stories”.

Debutând pe 15 septembrie 2015, Serile au fost gândite ca momente de întâlnire ale publicului cu echipa de producţie a web documentarului Bucharest Housing Stories, dar şi cu echipa de cercetători care au studiat locuirea în Bucureştiul contemporan. Fiecare întâlnire a prefaţat (la o distanţă variabilă) premiera în mediul online a unei noi componente (episod) din Bucharest Housing Stories. „Serile Housing Stories” sunt o iniţiativă a Asociaţiei VIRA menită să promoveze rezultatele proiectului „Case Vii. Diversitatea culturală a spațiilor de locuit din București și împrejurimi” prin aducerea împreună a celor interesaţi de tema locuirii, fie că vorbim de artişti, cercetători din domeniile socio-umaniste, specialişti din sectorul creativ, reprezentanţi ai societăţii civile, autorităţi publice, mass-media sau public larg.

Pe parcursul a cinci luni, la cele şapte întâlniri au participat 800 de persoane ce au vizionat în premieră fiecare episod in Bucharest Housing Stories şi care au interacţionat cu echipa extinsă de producţie şi cercetare (30 de membrii), dar şi cu invitaţi speciali din rândul organizaţiilor a căror activitate este legată de diferite teme surprinse în web documentar.

****

Episodul #1 Blocuri a dat startul celor şapte întâlniri, pe 15 septembrie 2015. Regizorul Matei Budeş şi cercetătoarea Andra-Mitia Dumitru au fost gazdele acestei seri şi au discutat cu publicul despre ce înseamnă să locuieşti în prezent într-un bloc construit înainte de 1990. Multe dintre întrebări au vizat felul în care este apropiat şi transformat în „acasă” un tip de locuinţă asociat deseori cu uniformizarea şi dezindividualizarea agresivă.

bucharesthousingstories.ro/episoade/blocuri /

Pe 25 septembrie, Matei Budeş şi sociologul Vlad Cătună au prezentat episodul #2 Zone de tip „ghetou”, discuţiile ulterioare proiecţiei concentrându-se pe iniţiative de educaţie sau organizare comunitară desfăşurate de Policy Center for Roma and Minorities şi alte organizaţii în zone ale Bucureştiului unde locuitorii se confruntă cu problemele ilustrate în acest episod al web documentarului.

bucharesthousingstories.ro/episoade/ghetou

Episodul #3 Cămine studenţeşti a fost proiectat pe 15 noiembrie, în prezenţa regizoarei Ileana Gabriela Szasz şi a cercetătoarei Maria Mateoniu. Întâlnirea a stimulat implicarea publicului prin rememorarea propriilor experienţe de locuire în cămine, în diferite perioade de timp, dar şi manifestarea curiozităţilor vis-a-vis de etapa de producţie a materialului (întrebări referitoare la selecţia protagoniştilor, dificultăţi întâlnite în perioada filmărilor etc).

bucharesthousingstories.ro/episoade/camine-studentesti/

În 2016, seria de evenimente a fost reluată pe data de 13 ianuarie cu episodul #4 Foste case naţionalizate. Seara a cuprins proiecţia episodului de film documentar şi o sesiune de întrebări şi discuţii alături de Ileana Gabriela Szasz şi antropologul Bogdan Iancu. Cele trei situaţii distincte prezentate (chirie, propietate şi evacuare forţată) au furnizat puncte de plecare pentru întrebări şi intervenţii din partea publicului, multe dintre ele despre responsabilitate şi dreptate în contextul retrocedărilor şi evacuărilor forţate.

bucharesthousingstories.ro/episoade/foste-case-nationalizate

Am continuat pe 23 ianuarie cu episodul #5 Persoane fără adăpost. Atunci Ileana Gabriela Szasz şi cercetătorul Ciprian-Cosmin Voicilă, alături de reprezentanţi ai unor organizaţii care desfăşoară în mod direct activităţi pentru sprijinirea persoanelor fără adăpost (Samusocial din România, ARAS, Sens Pozitiv), au discutat posibilităţile concrete de implicare a locuitorilor din Bucureşti în îmbunătăţirea situaţiei persoanelor care locuiesc în aer liber, dificultăţile organizaţiilor care oferă servicii sociale şi responsabilitatea ce revine autorităţilor publice.

bucharesthousingstories.ro/episoade/in-spatiul-public/

Episodul #6 Noi ansambluri rezidenţiale a fost proiectat în premieră pe 30 ianuarie, în prezenţa regizorului Vlad Trandafir şi cercetătoarelor Cristina Boboc şi Oana Cristiana Iftode. Sesiunea de întrebări şi discuţii a vizat în principiu diferenţele între acest tip de locuire (măsurate în avantaje percepute) şi altele disponibile în Bucureşti, precum şi motivaţiile din spatele unei astfel de alegeri locative.

bucharesthousingstories.ro/episoade/ansambluri-rezidentiale/

Ultima întâlnire din Serile Housing Stories a fost prilejuită de episodul #7 Zona periurbană şi a avut loc pe 9 februarie. De data aceasta, Vlad Trandafir şi Natalia Negru, coordonatoarea cercetării, au răspuns curiozităţilor publicului legate de identitatea şi diversitatea localităţilor limitrofe Bucureştilor.

bucharesthousingstories.ro/episoade/zona-periurbana/

****

Echipa proiectului mulţumeşte tuturor protagoniştilor serialului, publicului care a participat la întâlniri transformându-le în seri deosebite, dar şi numeroaselor persoane, instituţii sau organizaţii care ne-au ajutat foarte mult pe parcursul acestor luni!

Publicul poate fi la curent cu toate activităţile şi evenimentele proiectului urmărind:

www.bucharesthousingstories.ro

www.facebook.com/Case-Vii-887416211331150/

****

Bucharest Housing Stories este un web documentar produs de Asociaţia VIRA în cadrul proiectului „Case Vii. Diversitatea culturală a spațiilor de locuit din București și împrejurimi”, finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României în cadrul Programului PA17/RO13 „Promovarea Diversității  în Cultură și Artă din cadrul Patrimoniului Cultural European.

Promotor proiect: Asociaţia VIRA

Parteneri proiect: Asociaţia Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană; Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508