În perioada octombrie-decembrie 2015, Editura Muzeul Literaturii Române a editat o serie de lucrări importante pentru spaţiul cultural românesc. AgențiadeCarte.ro vă prezintă cele mai recente apariții editoriale ale editurii.
Un proiect fundamental este Cronologia vieţii literare româneşti, sub coordonarea Acad. Eugen Simion, redactată de o echipă de cercetători ai Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” (Academia Română, Bucureşti). Între 2010-2011, instituţia noastră a publicat 10 volume aferente perioadei „postbelice” (1944-1964). Începând cu 2014, Cronologia vieţii literare româneşti a început să fie axată pe problematica postcomunistă, fiind îngrijite 3 volume, privitoare la anii 1990, 1991, respectiv 1992. Redactor-responsabil a fost desemnată Bianca Burța-Cernat. Anul acesta, Editura MLR a scos pe piaţă următoarele 4 volume, având drept puncte de interes anii 1993, 1994, 1995 şi respectiv 1996.
O ediţie necesară este cea consacrată lui Nae Ionescu, Opere, îngrijită de Dora Mezdrea şi de Marin Diaconu, ajunsă la volumul al XI-lea. Este al şaselea tom dedicat publicisticii intelectualului, conţinând texte din intervalul 1 aprilie-31 decembrie 1929.
Tot în acest an a apărut ediţia a II-a dintr-un studiu esenţial, semnat de Petru Creția, Testamentul unui eminescolog. Filolog de formație clasică, Petru Creția și-a dedicat a doua parte a vieţii continuării ediției critice a operelor lui Mihai Eminescu, începută de Perpessicius în 1939, dar întreruptă în 1963. A făcut parte din colectivul care, coordonat de D. Vatamaniuc, s-a ocupat, în cadrul Muzeului Literaturii Române, de editarea volumelor VII-XVI a operei eminesciene (1977-1989). Testamentul unui eminescolog este mărturia unui editor care, odată dusă la capăt sarcina de a publica și cel de-al șaisprezecelea – și ultimul – volum al Operelor, are conștiința atât a calităților, dar și a lipsurilor rezultatului și dorința de a îmbunătăți ce a fost deja făcut.
Editura MLR propune din 2015 o nouă colecţie – „Postscriptum” – consacrată corespondenţei de dragoste. Până acum, au fost tipărite culegerile Aurel Dumitrașcu, Scrisori către T, sub îngrijirea poetului Adrian Alui Gheorghe, şi Gala Galaction, Scrisori către sora Zoe: corespondență inedită (1901-1902), prefaţă, note şi text stabilit de Marius Mazilu.
Colecția „Primordiala” s-a îmbogățit cu două noi apariții editoriale: Evoluția gândirii la greci. Ștefan Zeletin. Viața și opera lui (ediția a II-a) de Cezar Papacostea și Romanul lui G. Călinescu. Geneză. Modalități artistice (ediția a II-a) de Constantin Jalbă, iar Florea Oprea, autorul cunoscutului manual de restaurare publicat de Editura MLR, a revenit cu un nou volum, la fel de complex ca și cel precedent, Premisele naturale ale religiilor timpurii.
Ediţiile bibliofile, al căror rost în spaţiul public se face tot mai resimţit, aduc în atenţia cititorilor patru titluri: Mihai Eminescu, Sonete; Al. Macedonski, Rondelul rozelor; George Bacovia, Plumb; Ion Barbu, Joc secund.
Istoria literară este reprezentată şi de iniţierea seriei de autor Dumitru Micu, cu volumul Studii, eseuri, articole. I. Sinteze și micromonografii. La fiecare pas, pertinenţa punctelor de vedere se îmbină cu rigoarea expunerii faptelor. Este izbitor efortul exegetului de a se întoarce mereu la surse, de a cântări lucrurile fără a omite date esenţiale. Stilul sobru şi disciplinat, neviciat de asprime (chiar şi atunci când autorul îşi exprimă obiecţiile), denotă un temperament interesat de cercetare, de identificarea filiaţiilor şi a tradiţiilor literare. Ca atare, articolele sunt ilustrări ale nevoii de a discerne, deopotrivă, trăsăturile epocilor şi valorile textelor.
Universitarul timişorean Lucian-Vasile Szabo şi-a continuat preocupările privind biografia unuia dintre Marii Clasici ai literaturii române în Recurs în dosarul Slavici, unde urmăreşte activitatea gazetărească a acestuia în perioada 1900-1925, expunând opinii, atitudinii şi ipoteze legate de procesele intentate scriitorului.
Răzvan Voncu, în Poeţi români de azi (vol. I), propune o panoramă a liricii postbelice, începând cu A. E. Baconsky, Nicolae Labiş, Nichita Stănescu şi Marin Sorescu, ajungând până la debuturile cele mai importante după 1990 (Ioan Es. Pop) şi încheind această primă serie cu scriitori tineri (Cosmin Perţa, Vlada A. Gheorghiu). Un lucru demn de semnalat este includerea în sumar a unor poeţi din Republica Moldova, precum Arcadie Suceveanu, Călina Trifan şi Emilian Galaicu-Păun.
Editura MLR şi-a asumat rolul de publica o serie de autor Virgil Tănase, personalitate marcantă a exilului românesc din Franța, doctor în filologie sub tutela celebrului Roland Barthes, profesor de teatru, exeget al lui Cehov, Dostoievski, Camus, Saint-Exupéry sau Sfântul Francisc și laureat al numeroase premii literare. Anul trecut au fost publicate două romane: Balul de pe goeleta piratului orb; Au înflorit iar vişinii şi merii (o rescriere a unui roman publicat inițial în franceză, Ils refleurissent, les pommiers sauvages – 1991).
Revistele Muzeului Naţional al Literaturii Române au revenit cu tematici esenţiale pentru mediul cultural: Caietele avangardei (nr. 6/ 2015), publicaţie coordonată de profesorul Ion Pop, al cărei prestigiu creşte considerabil, s-a ocupat de un dublu centenar: DADA şi Paul Păun. Cel mai recent număr (Tome 12, nr. 2/ 2015) al revistei DICE („Diversité et identité culturelle en Europe”/„Diversitate și identitate culturală în Europa”) supune atenției publicului o paletă de studii aparținând domeniului umanist. Rămânând fidelă scopului declarat de a menține un dialog cu mediile universitare din străinătate, motiv pentru care este redactată în limbi de circulație internațională, revista reunește în paginile ei studii aparținând atât profesorilor universitari cu experiență, cât și tinerilor cercetători sau doctoranzi.
O veste îmbucurătoare este apariţia, cu sprijinul finaciar al Ministerului Culturii, al revistei-fanion a MNLR, Manuscriptum (nr. 1/ 2015 şi nr. 2/ 2015). Primul număr al noii serii (director: Ioan Cristescu) sintetizează eforturile a peste patru decenii de cercetare literară și filologică riguroasă, care a avut drept scop principal editarea unor materiale inedite: poezie, proză, dramaturgie, interviuri, evocări, scrisori, documente biografice, articole critice, monografii și sinteze de istorie literară. Ca atare, publicația pune la dispoziție o bibliografie generală exhaustivă. Respectând tipicul ediției „Manuscriptum în 50 de numere” din 1983 (redactori: Fănuș Băileșteanu și Aureliu Goci) şi cel al ediției „Manuscriptum în 65 de numere” din 2011 (coordonator: George Neagoe), primul număr pe 2015 constituie un Indice bibliografic general și cuprinde patru secțiuni: un sumar general, un sumar al rubricilor, un sumar al autorilor și un sumar iconografic (fotografii și interpretări plastice). Revista își reafirmă astfel statutul unic în mediul cultural românesc. Al doilea număr al revistei Manuscriptum din 2015 este consacrat generaţiei optzeciste. Sunt publicate texte de Andrei Bodiu, Traian T. Coșovei, Gheorghe Crăciun, Aurel Dumitrașcu, Alexandru Mușina, Cornelia Maria Savu, Constantin Stan, Ion Stratan, Radu G. Țeposu, Alexandru Vlad şi Ion Zubașcu.
