La 8 octombrie 2015, Secretariatul Permanent al Academiei Suedeze a anunțat printr-un comunicat de presă că Premiul Nobel pentru Literatură a fost acordat scriitoarei Svetlana Alexievich în semn de recunoaștere a „operei sale polifonice, monument al suferinței și curajului în epoca noastră“.
Născută la 31 mai 1948 în orașul ucrainian Ivano-Frankivsk, Svetlana Alexievich a studiat jurnalismul la Universitatea din Minsk și a fost repartizată la un ziar local din Brest, în apropierea graniței cu Polonia, tocmai din cauza vederilor sale opuse regimului sovietic. Mai târziu, s-a reîntors la Minsk și a început colaborarea cu ziarul Sel’skaja Gazeta.
Autoare angajată, a scris despre era postsovietică, în special despre catastrofa de la Cernobîl sau războiul din Afganistan. Unele dintre operele sale sunt și acum interzise în Rusia.
Prima carte a scriitoarei, „The Unwomanly Face of the War“ (Războiul nu are chip de femeie), conţine interviuri cu sute de femei care au participat la cel de-al Doilea Război Mondial. În „The Last Witnesses: the Book of Unchildlike Stories“ (Ultimii martori. Solo pentru o voce de copil), Războiul al Doilea Mondial este văzut prin ochii unor copii care, la vremea respectivă, aveau între 7 şi 12 ani, iar „Boys in Zinc“ (Copii de zinc) aduce în atenție tragediile din Afganistan pe baza mărturiilor obţinute de la sute de soldaţi, văduve, mame şi alte victime de război.
Cu „The Chernobyl Prayer: Chronicles of the Future“ (Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supravieţuitorilor), Alexievich reușește o dublă analiză: planetară şi socială. Căutarea fericirii este tema cărții „The Wonderful Deer of the Eternal Hunt“ (Minunata căprioară a eternei vânători). Pentru „La Fin de l’homme rouge ou le temps du désenchantement“ (Sfârșitul omului roșu sau vremea dezîncântării), în care descrie o populaţie rusă departe de libertate, a primit Prix Médecis în 2013.
Cărțile i-au fost traduse în limbile engleză, franceză, suedeză, germană, spaniolă și română.
Svetlana Alexievich este a paisprezecea femeie recompensată cu Premiul Nobel pentru Literatură, printre ele numărându-se și scriitoarea germană de origine română Herta Müller.
Cristina Poterășoiu
Fotografiile sunt preluate de pe site-ul oficial Nobelprize.org