Vineri, 9 octombrie 2015, ora 16.00, la Hanul lui Manuc, în Salonul Voievodal (Str. Franceză nr. 62-64, Bucureşti, Sector 3), Asociaţia Contemporanul, Hanul lui Manuc şi revista Contemporanul vă invită la o lansare-eveniment: Nicolae Breban – ”Singura cale”, Ediţia a II-a, şi ”Jocul şi fuga”, roman inedit. Volumele fac parte din anunţata Trilogie a Stalinismului. Invitaţi: Gabriel Andreescu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Bogdan Creţu, Lucia Hossu-Longin, Angela Martin, Mircea Martin, Dan Necşulea, Cornel Nistorescu, Dumitru Radu Popescu, Nawaf Salameh, Eugen Simion, Alex Ştefănescu, Răzvan Teodorescu. Amfitrion: Aura Christi. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.
Nicolae Breban – eseist, poet, dramaturg, publicist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Academiei Române. Născut la 1 februarie 1934 la Baia Mare, Nicolae Breban provine dintr-o familie de preoţi, bunicul său fiind ctitorul catedralei din comuna Cicârlău. Perioada adolescenţei este marcată de cel de-al doilea război mondial, ocupaţia ungară a nordului Transilvaniei şi apoi, în vremea instaurării regimului comunist, de originea sa socială „nesănătoasă”.Debutul literar are loc în 1957, în revista Viaţa studenţească, cu schiţa Doamna din vis. Urmează perioada de creştere spectaculoasă a notorietăţii sale, marcată de publicarea primelor romane, urmând adeziunea la linia politică nou lansată de Nicolae Ceauşescu, considerat, după refuzul de a participa la invazia Cehoslovaciei de către URSS şi ceilalţi sateliţi, în 1968, eroul Europei de Est. Primul său roman, ”Francisca”, este publicat în 1965. Breban este comparat, în cronici, studii, eseuri cu Faulkner şi Dostoievski. Debutul editorial este urmat de romanele ”În absenţa stăpânilor”, în 1966, şi ”Animale Bolnave”, în 1968. În 1970 devine redactor-şef al României Literare.
Destinul scriitorului cunoaşte o ruptură, în 1971, după ce Ceauşescu susţine „tezele din iulie” (după întoarcerea dictatorului din vizita oficială în China), Teze care au marcat practic adoptarea modelului maoist de către România. După ce demisionează, la Paris, în Le monde, din Comitetul Central, unde a exercitat funcţia onorifică de membru supleant, Breban, reîntorcându-se în ţară, cunoaşte o izolare atroce. Gestul de un curaj formidabil de a rupe contractul cu puterea, un act unic de disidenţă, este urmat de o perioadă dificilă, autorul ”Animalelor bolnave”fiind declarat indezirabil de autorităţile comuniste. Continuă în această perioadă să publice romane, unele dintre acestea fiind atacate dur, ca, de pildă, romanul ”Bunavestire”.
Activitatea literară continuă intens în Franţa: ”Bunavestire” (1977), ”În absenţa Stăpânilor” (1983), ambele romane publicate la prestigioasa Flammarion. După 1989 revine în ţară unde preia, la invitaţia lui Andrei Pleşu, revista Contemporanul, inaugurând o serie nouă a acestei vechi şi prestigioase foi de cultură, politică şi ştiinţă, înfiinţată la 1881. Din 1991 văd lumina tiparului o serie de titluri inedite, dintre care menţionăm: ”Pândă şi seducţie” (1991), ”Elegii parisiene” (1992), ”O utopie tangibilă. Convorbiri cu Nicolae Breban”, ”Confesiuni violente, trilogia epică Amfitrion ”(1994), tetralogia epică ”Ziua şi noaptea”. Deceniul ce a urmat este marcat de numeroase reeditări ale romanelor şi premiere ale pieselor de teatru scrise de marele scriitor. Între 2000 şi 2010, autorul a publicat numeroase lucrări noi şi reeditări, precum: o tetralogie de memorii, intitulată ”Sensul vieţii”, ediţia a IV-a a romanului ”Bunavestire”, ediţia a III-a a romanului ”Don Juan”, ediţia a III-a a volumului de eseuri ”Spiritul românesc în faţa unei dictaturi” şi multe altele. Din 1997, Nicolae Breban este membru corespondent al Academiei Române, devenind în 2009 membru titular. Este director al revistei Contemporanul din 1990 până în prezent. Participă la numeroase dezbateri, polemici, Saloane şi Târguri de Carte în calitate de invitat de onoare, la turnee naţionale, europene. Este una dintre cele mai vii, pregnante şi incomode prezenţe ale culturii române postbelice.
Carte apărută cu sprijinul Fundaţiei Alexandrion
Proiect editorial co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
Partener: Fundaţia Alexandrion
Parteneri media: APTR, librariapentrutoti.ro, AgentiadeCarte.ro, Cultura, Fundația Dignitas, Radio România, Asociaţia Revistelor, Publicaţiilor şi Editurilor (ARPE), Fundaţia Culturală Ideea Europeană
