Joi, 2 iulie 2015, între orele 18.00 și 22.00, la „Casa Noastră“ (fost „Bikers“), str. Matei Voievod 67 (stația Mecet a troilebuzelor 86 și 90), are loc prima dezbatere organizată de grupul „UNATC, reformează-te”, numită „Exercițiu de dialog în UNATC“, prima dintr-o serie de întâlniri publice care, se speră că, vor avea loc în principal în UNATC, deoarece se dorește identificarea problemelor din spațiul academic și venirea în sprijinul universității pentru crearea unui mediu transparent și performant, ghidat de principii democratice.
Formatul dezbaterii va fi cel al unei discuții libere moderate, la care sunt invitați să participe toți cei prezenți. Principalele teme în jurul cărora se va axa dezbaterea sunt:
– Relația profesor-student. De ce e mai important studentul decât profesorul?
Care este distanța dintre discursul oficial privind învățământul axat pe student și realitatea practicii educaționale? Ce înseamnă, practic, prioritatea studentului și cum se reflectă ea inclusiv în bugetul Universității? În ce fel sunt articulate raporturile dintre studenți și cadrele universitare în diversele departamente ale UNATC, pentru generațiile actuale și cele anterioare ale școlii? Există un model către care s-ar putea aspira?
– Transparență administrativă. A cui e universitatea?
Ce reprezintă poziția 47 din 54 pe care o ocupă UNATC în topul transparenței universitare? Ce înseamnă această transparență – care sunt criteriile și de ce este ea importantă, mai ales pentru studenți? Care este rolul pe care-l pot avea studenții în guvernarea universitară?
Această dezbatere este organizată de un grup de studenți, absolvenți, cadre didactice din UNATC și persoane pentru care universitatea reprezintă un domeniu de interes public, care-și propune construirea unei comunități care să se constituie pe o cultură a dialogului și să caute soluții pentru problemele de fond existente în spațiul UNATC.
Universitatea este prin definiție un spațiu deschis dialogului, a cărui misiune este dezvoltarea gândirii libere și critice. Nu doar reprezentanții forurilor administrative și de conducere ale universității ar trebui să fie implicați în procesul de reformare a instituției, ci oricare membru al comunității universitare, precum și orice persoană din afara spațiului academic interesată de bunul mers al mediului universitar. Dintre aceștia din urmă, și-au confirmat prezența la întâlnire regizorii Radu Jude și Gianina Cărbunariu.
Prin această primă întâlnire, organizatorii își propun un exercițiu de dialog și înțelegerea nuanțată a așteptărilor și nevoilor tuturor membrilor comunității universitare.
UNATC
Reformează-te!
Manifestul grupului:
Ne propunem construirea unei comunități formate din studenți, profesori, absolvenți și persoane din domeniile profesionale asociate universității care să se constituie pe o cultură a dialogului și să caute soluții pentru problemele de fond existente în spațiul UNATC.
Principalele teme de dezbatere de la care ne propunem să începem discuția sunt următoarele:
1.Învățământul centrat pe student.
a) resursele universității să fie mai mult în slujba studenților, decât în a profesorilor. În prezent, aproximativ 90 la sută din bugetul UNATC este direcționat spre salarii, deși învățământul de tip vocațional (mai ales în domeniile artelor spectacolului și cinematografiei) presupune o abordare practică ce necesită resurse financiare semnificative pentru îndeplinirea obiectivelor educaționale.
b) studentul să devină partener în actul educațional, care ar trebui să pornească de la nevoile individuale ale sale și să se adapteze în permanență acestora.
c) studenții să fie încurajați și protejați în momentul în care vor să semnaleze nemulțumirile de orice natură și abuzurile la care sunt supuși.
d) crearea unui cadru formal care să asigure un suport logistic și financiar pentru asociațiile legal constituite ale studenților.
e) implementarea unei reale monitorizări a integrării studenților în domeniile profesionale studiate.
2. Rolul profesorului în cadrul universitar.
a) o revizuire a tipului de relație profesor-student, bazată pe parteneriat, iar nu pe o relație ierarhică-autoritară cu potențial intimidant pentru cel din urmă.
b) formalizarea unui cadru care să încurajeze schimburile de idei și opinii dintre profesori și studenți, în afara programei.
c) transparentizarea și stabilirea unor metodologii clare privind activitatea cadrelor didactice.
3. Programe educaționale structurate pe realități contemporane.
a) actualizarea bibliografiilor, integrarea lor în cadrul cursurilor și discutarea pe baza acestora în cadrul seminariilor.
b) înlocuirea paradigmei maestru-discipol cu una având la bază criterii clare ce presupun transmiterea de cunoștințe și de competențe pe baza unei metodologii riguroase din punct de vedere academic.
4. Democratizarea spațiului universitar.
a) cultivarea unei culturi a dezbaterilor în cadrul universitar care să fie integrate formal și desfășurate constant în interiorul și în exteriorul universității, în afara forurilor formale decizionale, cu scopul de a crea un context prielnic exprimării pentru toți membrii comunității academice, indiferent de statutul lor ierarhic.
b) discutarea rolului reprezentanților comunității academice în forurile decizionale și a raporturilor acestora cu membrii comunității.
c) discutarea ponderii reprezentării studenților în forurile decizionale (conform cartei universității, aceasta este de minim 25 la sută, nefiind prevăzut un maxim).
d) rediscutarea documentelor normative ale universității (carta UNATC, codul drepturilor și obligațiilor studenților, codul de etică, dar și regulamentele comisiilor speciale ale Senatului).
5. Transparență administrativă.
a) publicarea și actualizarea constantă a site-ului universității cu informații de interes public, precum: bugetul UNATC (cheltuieli defalcate), procesele verbale și înregistrările audio ale ședintelor forurilor decizionale, administrative și ale comisiilor universității (Consiliul de Administrație, Senat, Consiliile Profesorale, Ședințele de Departament, Comisiile speciale ale Senatului), programele analitice, concursurile pentru cadre didactice și rezultatele acestora.
6. Relația dintre Facultatea de Film și Facultatea de Teatru din UNATC.
a) construirea unui plan interdisciplinar coerent la nivel de curiculă.
7. Sistemul Bologna
a) discutarea modului în care au fost implementate principiile sistemului Bologna și efectele asupra învățământului vocațional din UNATC.
8. Reevaluarea relațiilor universității cu Ministerul Educației și Cercetării Științifice
a) punerea în discuție a existenței unui consorțiu al universităților cu profil vocațional din România, la care să adere și UNATC, cu scopul de a influența politicile educaționale de la nivel național.
9. Structura de admitere
a) consultarea unor modele de admitere în alte universități de profil din lume, care ar putea reprezenta o alternativă la procesul de admitere actual din UNATC.
b) punerea în discuție a practicii meditațiilor private cu membrii ai comisiilor de admitere.
10. Școala doctorală
a) propunerea introducerii unui doctorat profesional.
b) discutarea calității activității școlii doctorale, ca principal mediu formator al viitoarelor cadre didactice din UNATC.
11. Regândirea eticii universitare
a) adaptarea conduitei cadrelor universitare și a studenților la un set de valori democratice și constituționale, bazat pe respect reciproc și toleranță, care să nu permită abuzuri și hărțuiri de orice natură.
b) crearea unui sistem de suport și consiliere pentru victimele abuzurilor sau pentru cei care vor să sesizeze încălcarea legii de către membrii ai universității.
c) găsirea de soluții de detectare a cazurilor de plagiat și implementarea de politici de prevenție și sancționarea acestora.
