Miercuri, 29 aprilie 2015, ora 19.00, la Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti (str. Gina Patrichi nr. 8), istoricul Denisa Bodeanu va vorbi despre ”Episcopul Márton Áron în vizorul serviciilor de informaţii din România între 1938–1980”, în cadrul Ciclului de prelegeri de istorie ”Provocările diversităţii. Ardelenii din 1848 până în prezent”.
Istoriografia maghiară are o datorie veche, aceea de a realiza dialoguri ştiinţifice în limbile popoarelor vecine, în mediul lor propriu. Din acest punct de vedere poate cele mai oportune sunt temele istorice care leagă şi, adesea, dezbină popoarele din Europa Centrală. Ciclul de prelegeri organizat de Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti şi-a propus să consolideze o nouă etapă a dialogului ştiinţific între istoriografia maghiară şi română.
Pentru cei ce lucrează în domeniul istoriei au devenit notorii nonsensul şi caracterul protocolar al conferinţelor, seminariilor şi dezbaterilor comune organizate pe tema trecutului maghiar-român; sunt de asemenea cunoscute şi dăunătoare răspândirea unei abordări istorice „alternative” şi prezentarea ştiinţifică a trecutului într-un mod mitizat, bazat pe conspiraţii. Noi însă după cele 10 etape parcurse până acum am reuşit să pornim un dialog inteligent şi cu conţinut ştiinţific pe marginea unor probleme care şi astăzi sunt tabu şi sunt discutate cu mult prea multă înflăcărare: istoria demografică a Transilvaniei, 1848 şi începuturile consolidării paralele a naţiunilor, epoca dualistă, primul război mondial şi schimbarea de imperiu, cotidianul transilvan interbelic, „ultimul regim maghiar” în Transilvania de Nord între anii 1940-1944.
Personalitate marcantă a catolicilor din Transilvania şi a maghiarilor de pretutindeni, Márton Áron a fost supravegheat de serviciile de informaţii ale statului român din momentul în care a devenit administrator apostolic al Diecezei de Alba Iulia până în clipa în care a trecut la cele veşnice. Rezultatul acestei intense urmăriri desfăşurate timp de 42 de ani sunt cele patru dosare, care însumează aprope 250 de volume, aflate actualmente în Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din Bucureşti. În pofida impresionantelor resurse materiale şi umane angrenate în procesul urmăririi informative a lui Márton Áron, Securitatea nu a reuşit să-şi îndeplinească obiectivele propuse. Prin tenacitatea cu care a rezistat ingerinţelor statului, Márton Áron a asigurat supravieţuirea Bisericii şi a credinţei catolice şi a devenit un reper moral pentru contemporanii săi şi pentru generaţiile următoare.
În cadrul acestei prelegeri, vom analiza, pe baza dosarelor lui Márton Áron din Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din Bucureşti, cele mai importante momente ale confruntării inegale dintre episcopul romano-catolic şi instituţiile de forţă ale statului român. Prelegerea va fi însoţită de un material în cadrul căruia vor fi prezentate publicului, în premieră, o serie de documente identificate în dosarele episcopului.
