spot_img

FEDERAŢIA EDITORILOR DIN ROMÂNIA dezaprobă public modificarea regimului de taxare a drepturilor de autor

FEDERAŢIA EDITORILOR DIN ROMÂNIA reprezentată de Grigore Arsene,  Co-Preşedinte FER şi Mihai Penescu, Co-Preşedinte FER, au redactat o scrisoare adresată domnului Sebastian Vlădescu, Ministrul Finanţelor Publice şi spre ştiinţă Preşedintelui României– Traian Băsescu, Prim Ministrului– Emil Boc, Viceprim-Ministrului-Markó Béla şi Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional– Kelemen Hunor, prin care dezaprobă public modificarea regimului de taxare a drepturilor de autor şi solicită reconsiderarea noului regim de impozitare a drepturilor de autor. Agenţiade Carte.ro vă prezintă mai jos, scrisoarea redactată de  FEDERAŢIA EDITORILOR DIN ROMÂNIA, şi aprobă acest gest de solidaritate a mediului cultural din România.

Către: Domnul Sebastian Vlădescu

Ministrul Finanţelor Publice


Spre ştiinţă:    Domnului Traian Băsescu, Preşedintele României

Domnului Emil Boc, Prim-Ministru

Domnului Markó Béla, Viceprim-Ministru

Domnului Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional

Stimate domnule Ministru,

Federaţia Editorilor din România şi asociaţiile membre au luat la cunoştinţă, cu neplăcută surprindere, de prevederile O.U.G. nr. 58/26 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 431/28 iunie 2010 Partea I, prin care s-a modificat şi completat Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi au fost stabilite şi alte măsuri financiar-fiscale.

Dorim să dezaprobăm public modificarea regimului de taxare a drepturilor de autor prin reducerea cheltuielii forfetare deductibile de la 40% la 20% şi stabilirea în sarcina plătitorului de venit a obligaţiei de a calcula, reţine şi vira  pe lângă impozitul pe venit, contribuţii sociale individuale (de asigurări sociale, asigurări sociale de sănătate şi asigurări de şomaj).

Reconsiderarea activităţii creative ca dependentă (art. I. 1 al O.U.G nr. 58/26 iunie 2010: „Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii: … c) beneficiarul de venit contribuie numai cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu”) este abuzivă, având în vedere că art. 46 din Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal nu a fost abrogat; la alineatul (1), art. 46 defineşte veniturile din activităţi independente astfel: „Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente”.

Mai mult decât atât, actul creator (cultural, artistic, ştiinţific, info-educaţional), fiind o formă complexă de manifestare a spiritului uman – transmiţător de emoţii, este independent prin chiar natura sa unică şi irepetabilă, deci imposibil de ‘reconsiderat’ ca ‘activitate dependentă’.

Editorii de carte au fost grav prejudiciaţi de actuala criză economică, mulţi dintre ei restrângându-şi activitatea sau anunţându-şi insolvenţa financiară.

Să nu uităm că valoarea unei cărţi este mai mult decât financiară: cartea educă, motivează, transformă. Prin cărţile publicate de ei, editorii modelează, într-un fel, lumea din jurul lor. Televiziunea, radioul, teatrul, cinematografia – toate au început de la CARTE.

Pe fondul crizei economice şi al slabei implicări a statului în sectorul cultural, cu o lege a cărţii lipsită de funcţionalitate, noul regim de impozitare a drepturilor de autor sporeşte povara supravieţuirii editorilor, afectând aproape 4% din preţul cărţii, ceea ce este, de cele mai multe ori, peste limita de suportabilitate.

Art. 1 al O.U.G. 58/26 iunie 2010 precizează că: „În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite conform legii, vor fi recalculate şi virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz, se aplică regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de bază”.

Concret, ne întrebăm: dacă veniturile provenite din cesionarea drepturilor de autor vor fi tratate exact ca şi cele salariale, devin obligatorii nu doar contribuţiile individuale (de 16.5% cumulat, adică 10.5% pensii, 5.5% sănătate şi 0.5% şomaj), ci şi cele datorate de angajator (cel putin 26.5%)?

Lăsăm în seama specialiştilor (economişti, jurişti etc.) clarificarea altor aspecte de natură procedurală, cum ar fi:

– Pe cine vizează baza de calcul prevazută la articolul III al O.U.G. nr. 58/26 iunie 2010 (plafonată la 5 salarii medii brute pe economie la nivelul salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale) în cazul unui beneficiar de venit care obţine în aceeaşi lună / în acelaşi an venituri din drepturi de proprietate intelectuală de la mai mulţi plătitori de venituri? Pe beneficiarul venitului sau pe fiecare plătitor de venit în parte, iar în acest caz baza de calcul plafonată vizează fiecare plată sau totalul plăţilor către acelaşi beneficiar de venit, într-un an fiscal?

– Ce se întâmplă cu contribuţiile sociale individuale pe care persoanele fizice care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală le au în sarcină potrivit prevederilor legale în vigoare (Legea nr. 95/2006 şi Legea nr. 19/2001)?

Considerăm, domnule Ministru, că este necesar să reveniţi asupra acestor măsuri financiar-fiscale care, fără a ajuta consistent bugetul de stat, pot da – în schimb – lovitura finală mediului cultural românesc.”

Cu stimă,

Co-Preşedinte FER                                                                         Co-Preşedinte FER

Grigore Arsene                                                                                 Mihai Penescu

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508