Pe 17 iunie 2010, la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Sala de sticlă, a avut loc întâlnirea reprezentanţilor Administraţiei Fondului Cultural Naţional cu reprezentaţii editurilor, redacţiilor de publicaţii, uniunilor de creaţie. S-a dorit ca această întâlnire să ofere reprezentanţilor editurilor, redacţiilor de publicaţii, uniunilor de creaţie, uniunilor de editori etc. oportunitatea de a propune îmbunătăţiri ale normelor metodologice pentru sesiunile de finanţare a proiectelor editoriale derulate de către Administraţia Fondului Cultural Naţional. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă minuta redactată de AFCN în urma întâlnirii cu reprezentanţii editurilor, redacţiilor de publicaţii, uniunilor de creaţie etc., din data de 17 iunie 2010, la sediul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Minuta trimisă de către AFCN are următoarea precizare: “În vederea realizării unui document final, vă rugăm ca, în termen de 14 zile, să aveţi amabilitatea de a ne trimite feed-back-ul dumneavoastră şi completările pe care le consideraţi necesare, dacă este cazul. Completările pe document vă rugăm să le faceţi cu font de altă culoare, pentru a putea fi identificate”.
La întâlnire din 17 iunie 2010 au participat din partea AFCN: Cristian PETCU – director, Mihai VASILE – avocat / colaborator AFCN, Radu PODGOREANU – auditor MCPN, Ioan MATEI – şef serviciu Cultură scrisă MCPN, Cristiana VLAD – consilier UMPC, MCPN, Olimpia Eftimie – secretar AFCN şi Cristina BUŞCĂ – secretar AFCN.
Din partea reprezentanţii editurilor, redacţiilor de publicaţii, unuiunilor de creaţie etc. au participat: Dan Mircea Cipariu – Uniunea Scriitorilor din România şi Euro CulturArt, Ioan Cristescu – Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, Liana Alexandra Moraru – Uniunea Compozitorilor, Universitatea de Muzică, Mihai Popa – Editura Academiei, APLER, Ionescu Liliana – Editura Academiei, Sofronia Cristina Antonela – Asociaţia Naţională Pro Şansa, Anca Poteraşu – Little Yellow Studio, Raluca Pop – banipentruarte, Costin-Florian Miron – Editura Universităţii din Bucureşti, Anamaria Pravicencu – Asociaţia Jumătatea Plină, Radu Gârmacea – Editura Humanitas, Mihaela Moroşanu – Curtea Veche Publishing, Cristina Poterăşoiu – AER, Mihaela Ciorcilă – CNCPC, Claudiu Istrate – UER, Costel Postolache – Nemira, Speranţa Stomft – ASRO, Arpad Harangozo – Noi Media Print, Manafu Adrian – Noi Media Print, Daniela Iorga – Editura Vellant, Dan Pleşa – Editura Vellant, Horia Barna – AER şi Octav Avramescu – Asociaţia Jumătatea Plină.
Din partea Consiliului AFCN au fost prezenţi domnului Mihai Ghyka şi doamna Consilier de stat Simona Tănăsescu.
Discuţiile au fost fragmentate, nu s-a urmărit o idee până la final, astfel că expunem mai jos extrase din intervenţiile participanţilor.
Dan Mircea Cipariu (USR)
– în evaluarea proiectelor să fie pusă la dispoziţia experţilor o mostră a textelor propuse spre editare
– sunt necesare în evaluare referinţe ale unor oameni de ştiinţă, în ultimii ani în comisiile de evaluare au fost numai literaţi
– în acest moment se face o discriminare în ceea ce priveşte suportul proiectului editorial: se pune accent pe print, sunt excluse proiectele multimedia – ar fi bine ca din banii publici să fie finanţate proiecte de perspectivă
Ioan Cristescu (MNLR)
– nu sunt experţi numiţi în comisiile AFCN pentru evaluarea proiectelor editoriale de nişă
Radu Gârmacea (Ed. Humanitas)
– AFCN să selecteze experţii din cei cu experienţă în domeniu, fără să mai depindă de propuneri
Mihai Popa (Ed. Acad. Rom., APLER)
– AFCN are nişte criterii foarte tehnice. Ar trebui să împărţim experţii în 2: cei care au experienţă în management de proiect pentru criteriile tehnice şi financiar; şi specialiştii pe domenii pentru conţinutul editorial
– formularul de aplicare online nu respectă rigoarea criteriilor tehnice pe care AFCN le are. Există proiecte foarte complexe care nu pot fi prezentate în integralitatea lor cu atingerea tuturor aspectelor în prezenta aplicaţie, care este limitată.
Horia Barna (AER)
– există 2 competenţe distincte în ceea ce-i priveşte pe experţi: competenţa valorii proiectului editorial şi competenţa în economic
Claudiu Istrate (UER)
– banii din Fondul Cultural Naţional să fie repartizaţi pentru achiziţie, întrucât din proiectele editate cu sprijinul pe care AFCN îl acordă în prezent nu sunt achiziţionate de către bibiliotecile din România decât în procent de aprox. 10%. Dl. Istrate susţine că în lege este prevăzut că se finanţează proiecte editoriale prin „comanda de stat”, iar pentru achiziţionare avem de unde să selectăm lucrări.
– AFCN-ul, pe partea editorială, a devenit anacronic, este o cheltuitoare de bani, bani care ar putea ajunge mai bine la cei care produc cărţi.
– industria cărţii a scăzut cu până la 40-50% în ultimii ani, iar AFCN-ul, deşi se doreşte a susţine această industrie, nu s-a dovedit a fi la înălţime până acum.
Adrian Manafu (Noi Media Print)
– AFCN să nu mai impună preţul foarte mic al cărţilor, ci, mai bine, să impună editorilor să doneze o parte din tirajul realizat cu finantare de la fondul cultural, în proporţie de până la 80%
Ioan Cristescu – Muzeul Literaturii Române
– proporţia publicaţiilor în limba română este egală cu cea a publicaţiilor în maghiară (50-50%) la proiectele subvenţionate anul trecut de AFCN – se propune să se publice numai în limba română
Raluca Pop (banipentru arte)
– referitor la criteriile din grila de evaluare: nu au relevanţă criteriile 2a (categorii de vârstă: ar trebui scos sau reformulat), 2b (pentru minorităţi), 2c (mediu rural/urban)
– calitatea conţinutului ar trebui să fie primul criteriu în grilă, nu anvergura proiectului
– calitatea parteneriatelor este notată între 0-10 pct, iar prin asta se încurajează parteneriatul: e nerelevant acest criteriu şi are o pondere foarte mare
– propune să se defalce valoarea proiectului editorial, făcându-se analogia cu proiectele culturale – dl. Ioan Matei susţine că nu este posibil
Ioan Matei (MCPN)
– să se ceară de la USR un număr de reviste pe care să se gireze, diferenţiat: literar, internet etc.
Ana Maria Pravicenco
– propune ca finanţarea să se adreseze numai sectorului privat
Alte propuneri:
– în grila de evaluare, în loc de justificare să se introducă „valoarea culturală a proiectului editorial”, care să aibă ponderea cea mai mare, până la 30 pct.
– încurajarea creaţiei se face axiologic
– să se facă diferenţă între ONG-uri şi societăţi comerciale, deoarece finanţarea AFCN se face pe preţul cărţii, din care nu trebuie să se facă profit, dar acest fapt este relevant pentru SC-uri, nu pentru ONG-uri care oricum nu au profit
– experţii să fie cotaţi ICI
