Duminică, 7 septembrie 2014, între orele 18.00 -24.00, la Puiești (Vaslui),în cadrul Festivalul ManiFest -“Cu noi NU TE PUIești”, festival internațional împotriva fracturării hidraulice, Maria Răducanu, Harry Tavitian & Mihai Iordache sunt câţiva dintre artiştii români care vor susţine recitaluri de blues şi jazz şi care se vor exprima împotriva gazelor de şist. „Sculați, sculați boieri mari, sculați voi români plugari!” Așa a sunat începutul suitei de prelucrări de jazz după colinde, pe care am cântat-o în 1987, la festivalul de jazz, la doar 3 săptămâni după Revolta de la Brașov. Chiar dacă eram bine păziți și noi pe scenă, și publicul, în sală. De meserie sunt protestatar. Acesta este spiritul autentic al jazzului. Dar nu credeam că o să ajung să trăiesc ce am trăit în ultimul an. Eu, un oriental bătrân și leneș, să ajung să fac zeci de kilometri prin Constanța la marșurile împotriva gazelor de șist și a exploatării cu cianuri a aurului de la Roșia Montană? Să merg la Pungești pe 7 decembrie 2013 și să fiu martor acolo la scene zguduitoare, la demnitatea și curajul extraordinar al sătenilor și a activiștilor de mediu în fața asaltului jandarmeriei care apăra Chevronul? Să merg la protestul neautorizat de pe 10 decembrie când în Parlament urma să se voteze legea minelor care însemna liber la exproprierea în interesul companiilor (mai rău ca în stalinism); și să am bucuria ca, sub presiunea acțiunilor activiștilor de mediu din toată țara, legea să cadă la vot? Să îmi las deoparte treburile – muzicale și toate celelalte – ca să fiu tot timpul în temă cu ce se petrece în lupta împotriva gazelor de șist? Mi-am început cariera cu blues, în 1970. Bluesul s-a născut dintr-o mare suferință – cea a sclavilor negri (și a urmașilor acestora) din America sfârșitului de secol 19 – dar și din puterea de a transcende suferința prin muzică, de a-i da un sens. Și pentru noi, muzicanții și publicul românesc de până în ’90, bluesul a fost un strigăt de libertate. Acum, când România se întoarce la dictatură, cred că a venit timpul să ne întoarcem la adevăratul spirit al bluesului. Am cântat toată viața free-jazz și jazz cu influențe folclorice. Într-o Românie care e deja sub ocupație, libertatea spiritului și lupta pentru menținerea identității naționale devin cuvinte de ordine. Voi cânta și blues și jazz la Festivalul de la Puiești, în Vaslui. Împotriva gazelor de șist. Lângă terenul deja concesionat de Chevron, unde vor să aducă a doua sondă pentru explorare a gazelor de șist, în ciuda opoziției locuitorilor și a autorităților locale. Voi cânta împreună cu saxofonistul Mihai Iordache, pe care l-am întâlnit pentru prima oară într-un jam-session la Festivalul de la Costinești, în 1986. Am cântat împreună în duo sau în formații mai numeroase, ca Orient Express-ul. Avem împreună și un CD (Balcaz) pe care l-am scos la începutul anilor 2000, în perioada războiului din Iugoslavia. Și Balcanii și Caucazul sunt spații spirituale greu de înțeles pentru cei veniți de aiurea (cu excepția celor veniți cu sufletul deschis; dar aceștia sunt păsări rare). Mă bucur că și Mihai s-a implicat în lupta împotriva exploatării cu cianuri de la Roșia Montană și a gazelor de șist și că vom cânta împreună la Puiești. Doar uniți mai salvăm ce mai apucăm!”, a declarat Harry Tavitian.
Fracturarea hidraulică de mare volum este o metodă cu efecte dezastroase pentru mediu, folosită la extragerea gazelor de șist. După Pungești, compania Chevron vrea să amplaseze următoarea sondă de explorare pentru gaze de șist la Puiești, fără să țină seama de faptul că locuitorii comunei și autoritățile locale sunt împotrivă. Suntem alături de puieșteni în această luptă de rezistență.
România este pe marginea prăpastiei. Județul Constanța o să fie și el vizat, curând!!
Despre festival: https://www.facebook.com/events/468872753215895/
Despre apocalipsa gazelor de șist: http://stopfracturare.ro/, http://farafracturare.ro/
Vă ținem pumnii! Curaj tu turmă mică! știu că vor încerca să vă boicoteze dar mergeți înainte. Succes!