De curând, la Editura Dacia XXI, în colecţia „Scriitorii la ei acasă” a apărut volumul “Hramuri” de Echim Vancea.
Despre acest volum, Ion Vădan scrie pe coperta patru a volumului: “Echim Vancea îşi pune poezia acestui volum sub semnul sărbătorii, a unei sărbători unice, încărcată de comuniune sufletească şi sacralitate. Un ritm liturgic susţine pe dedesubt cuvintele acestor poeme ca pe un drum al unei întoarceri dintr-un ceremonial străvechi păstrat într-un spaţiu mirific maramureşan, unde satul naşterii sale (Năneşti, comuna Bârsana) devine un punct luminiscent pe o hartă a unei geografii literare dintotdeauna”, iar Laurenţiu Ulici scria: “Echim Vancea- maramureşean în literă şi în spirit- izbuteşte să-şi găsească “tonul propriu în interpretarea “partiturii” optzeciste, relevându-se ca un poet al locului- prin ataşamentul faţă de natura dramatic-lirică a poeziei moderne maramureşene- şi, deopotrivă, ca un poet al timpului- prin apelul la gramatica post-modernismului românesc (…) Vag ironic sau însinuant liric, discursul său mizează pe figurile imaginarului, fără a fi numaidecât colocvial, urmărind mai curând echilibrul contrariilor înţeles ca sursă a sugestiei. Şi asta-precum o spune: “numai pentru că singur cuvântul poate să asculte tăcerea.”
Echim Vancea s-a născut la 19 octombrie 1951, în Năneşti, Maramureş. Licenţiat în Ştiinţe ale Comunicării, este poet şi director al Bibliotecii Municipale „Laurenţiu Ulici” din Sighetul Marmaţiei. Este coautor la volumele: „Portret de grup cu Laurenţiu Ulici” (mărturii, evocări, amintiri; în colaborare cu Gheorghe Pârja şi Ioana Petreuş, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002) şi „Umbra noastră, cuvântul. Serile de Poezie Nichita Stănescu de la Deseşti, 1979-2003” (antologie, în colaborare cu Gheorghe Pârja, Editura Echim, Sighetul Marmaţiei, 2003). I-au fost traduse şi publicate poezii în limba maghiară, engleză, ucraineană, coreeană, spaniolă.
