spot_img

Lecturi poetice în limbile rusă și română, premiul „Jivaiavoda/Apă vie”

Sâmbătă, 23 noiembrie 2013, de la ora 18.00 și până la miezul nopții, în Tramvaiul 26 (str. Cercului nr.6), va avea loc o seară specială de literatură în limbile rusă și română. Invitați speciali scriitorii: Serghei Biriukov, Leo Butnaru, Peter Schrager, KseniaBukşa, Denis Beznosov, Iuri Ţvetkov. În cadrul evenimentului se va acorda premiul „Jivaiavoda/Apă vie”. Fiecare participant va avea ocazia să își voteze scriitorul preferat, depunând o sumă de bani în contul acestuia. Va ieși câștigător autorul care a reușit să strângă cea mai mare sumă de bani. Evenimentul face parte dintr-o serie de alte evenimente, sub numele de „Cărți din Rusia”, ce se vor desfășura cu ocazia Târgului Internațional de Carte „Gaudeamus”.

Serghei Biriukov (n. 1950, regiunea Tambov, Rusia) este poet, filolog, culturolog (doctor în culturologie), cercetător al avangardei. Fondator şi preşedinte al Academiei Limbajului transraţional. Membru al Uniunii Scriitorilor Ruşi şi al Pen-Clubului rus. A absolvit facultatea de filologie a Institutului pedagogic din Tambov, după care a susţinut două disertaţii la Moscova. A predat la Universitatea de stat din Tambov „G.R. Derjavin”. În prezent predă la Universitatea „Martin Luther” (Halle, Germania), ţine cursuri şi cursuri speciale la universităţi din Europa. Autor a cincisprezece cărţi de poezie, a şase cărţi teoretice, a numeroase articole. Versurile sunt traduse în douăzeci de limbi. Organizator al unor conferinţe-festivaluri, colocvii, ediţii consacrate avangardei. Organizator şi conducător al teatrului DADAZ. Cofondator al grupului internaţional de performance de avangardă DastrugistenDA (împreună cu Philip Meersman şi Peter Bo). Participant la festivaluri internaţionale de poezie din Rusia, Germania, Canada, Macedonia, Belgia, Irlanda, Ungaria, Olanda, Franţa, Estonia, Ucraina, Belarus. Înregistrări pe CD, la radio şi TV. Laureat al concursului literar internaţional de la Berlin, al celei de-a doua spartakiade literare, al premiului internaţional literar „A. Krucionîh”, al premiului panrus „F. Tiutcev”.

Denis Beznosov este poet, critic, traducător, autor al unor cărţi de versuri, ”Colivia broaştei ţestoase”, ”Dincolo de Ulise” şi cărţi de dramaturgie – Pe lângă piese (toate la Madrid, 2011). Traduceri din engleză (D. Gascoyne, H.S. Davis, O.E. Lindsann, P. Hanik, B.B. Beamer, P. Beau) şi din spaniolă (J.M. Hinojos, M. Altolaguirre, F. Arrabal, V. Pinera). Versuri, piese şi traduceri au fost publicate în almanahurile Den’ otkrîtîhokon – 3-5 (Ziua ferestrelor deschise 3-5), Opustoşitel’ (Pustiitorul), Estetoscop, în revistele „Futurum ART”, „Translit”, „Drugoe Poluşarie”, „Cernovik”, „Deti Ra”, „Kreşceatik”, „Novaiareal’nost’”, „Slova”, „Den’ i noci”, „Topos”, „REFLECT… KUADUSEŞŞTT”, „Litera-Dnepr”, „Dvoetocie”, „HomoLegens”, „©oiuzPisatelei”, „Jurnal Poetov”, „ArtŞum” ş.a., în Antologia unei poezii, pe site-ul „Poluton”-ului. A pregătit pentru tipar trei volume ale lui Tihon Ciurilin la Madrid (Ultima vizită, Pruncul martie şi Primăvară după moarte, 2011) şi o ediţie în două volume la Moscova (împreună cu A. Mirzaev: T. Ciurilin, Poezii şi poeme în două volume, Moscova, Hylaea, 2012), precum şi un volum de traduceri din David Gascoyne (Visul lui Isis, Madrid, 2011). Articole sunt publicate în suplimentul literar la „Nezavisimaiahazeta”, „ExLibris”, în revistele „Volga”, „Novîi mir”, „Literaturnaiaucioba” ş.a. Laureat al premiului internaţional „David Burliuk”.

Iuri Ţvetkov: Poet, jurnalist, literat. S-a născut în anul 1969, făcut stagiul militar în armata sovietică, a absolvit facultatea de jurnalistică de la Universitatea de stat din Chişinău şi Institutul de literatură „Maksim Gorki” (seminarul Tatianei Bekşi al lui Serghei Ciuprinin) la Moscova. În anul 2004, împreună cu Danil Faizov, a conceput proiectul „Iniţiativa culturală”, care se ocupă de organizarea de manifestări literare în diferite arene din Moscova. În calitate de poet şi de curator a luat parte la numeroase festivaluri poetice moscovite şi regionale şi la târguri de carte. A publicat versuri şi articole în periodice: „Nezavisimaia gazeta”, „Kol’ţo A”, „Oktiabr’”, „Interpoezia”. E căsătorit, are doi copii.

Peter Schrager: S-a născut în 1960 la București.  Căsătorit cu Cristina. Are un fiu, David-Thomas. A studiat în orașul natal germanistică. Membru al Consiliului Uniunii Scriitorilor din România şi a Grazer autorenversammlung din Austria.
Volume de poezie. ”De ce m-ai făcut sărutul urii”, ed. Du style, București, 1995; ”Vitrina”– performance alcătuit din poezii de Peter Sragher și Saviana Stănescu pentru actori în șase limbi; regia: Theodora Herghelegiu, muzică: Lucian Ban, București, 1999. ”Să facem un copil,ed. Paralela 45, București, 2003. ”De ce m-ai făcut Doamne / Porqué me hiciste Dios”, volum bilingv de poezie în română și spaniolă, traducere: Al. Calciu, Editionsamb, București, 2005. Ioan Es. Pop, Peter Sragher, Robert Șerban. ”Căruţă încărcată cu nimic / Einkarrenbeladen mit nichts”, antologie bilingvă de poezie, Editura Brumar, Timişoara, 2008.
Traducere a unor poeți austrieci contemporani. A scos şase volume bilingve a unor poeţi austrieci contemporani: Bernhard Widder, Ernst David, Gerhard Kofler, Bruno Weinhals şi Christian Loidl. A participat la numeroase festivaluri de poezie în străinătate şi două în ţară.

Leo Butnaru (născut la 5 ianuarie 1949, satul Negureni, azi raionul Teleneşti din Republica Moldova), poet, prozator, eseist şi traducător român. A debutat în presă în anul 1967 în ziarul „Tinerimea Moldovei”. În anul 1972 a absolvit Universitatea din Chişinău, cu specializarea filologie şi jurnalism, a lucrat ca redactor la „Tinerimea Moldovei”, apoi a fost şef de secţie la săptămânalul „Literatura şi arta”; a fost redactor-şef al revistei „Moldova”. În anul 1976 a apărut prima carte de versuri a lui Butnaru, ”Aripă în lumină”. În ianuarie 1977 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din URSS. În acelaşi an, în urma unei indicaţii „de sus”, a fost dat afară din redacţia ziarului „Tinerimea Moldovei” pentru un eseu despre un clasic al literaturii române, Mihail Kogălniceanu, care nu era în ton cu politica oficială a statului. În anii 1990-1993 a ocupat postul de vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Din 1993 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, a primit numeroase premii ale acestei organizaţii. Preşedinte al filialei din Chişinău a Uniunii Scriitorilor din România, membru al consiliului Uniunii Scriitorilor din România.
A editat circa şaizeci de cărţi proprii, la Bucureşti, Madrid, Moscova şi Paris, a publicat de asemenea numeroase traduceri. Pe lângă propriile creaţii, Leo Butnaru a publicat o mulţime de traduceri. El a alcătuit şi tradus antologiile ”Avangarda rusă” (în două volume), ”Avangarda rusă. Dramaturgia”, ”Manifestele avangardei ruse”, precum şi ”Avangarda ucraineană”. În traducerile lui Butnaru au fost publicate creaţii ale lui Ivan Bunin, Ivan Turgheniev, Velimir Hlebnikov, Vladimir Maiakovski, Aleksei Krucionîh, Marinei Ţvetaeva, Leonid Dobîcin, Ninei Habias, Ian Satunovski, Ghennadi Aighi, Ivan Ahmetiev, Viaceslav Kuprianov, Fazil Iskander, Evgheni Stepanov şi ale multor altor autori ruşi, precum şi ale lui René Char, Leonce Briedis. Creaţiile lui au fost traduse în douăzeci de limbi ale lumii.

Ksenia Bukşa (n. 1983) este autoare a opt mici romane, a numeroase povestiri şi versuri; autoare a biografiei lui Kazimir Malevici; traducătoare din engleză şi polonă. Cele mai bune texte: ”Viaţa domnului Haşim-Mansurov” (editura Haiatri, 2004), volumul de povestiri ”Nu trăim corect” (editura AST, 2008), ”Uzina Svoboda” (editura OGI, 2013). A absolvit şcoala de muzică şi facultatea de economie de la Universitatea de stat din Sankt-Petersburg. A participat la forumurile tinerilor scriitori din 2001 şi 2002. Trăieşte la Sankt-Petersburg cu soţul şi copiii.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508