De curând, a apărut numărul pe septembrie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române/ Orizzonti culturali italo-romeni”, realizat de Afrodita Carmen Cionchin, directorul publicației. Revista poate fi accesată la paginile web: www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it
Prezentăm cititorilor noutăţile pe care le aduce numărul din septembrie al revistei interculturale bilingve „Orizonturi culturale italo-române / Orizzonti culturali italo-romeni”, înregistrată în Italia cu ISSN 2240-9645 şi accesibilă la adresele www.orizonturiculturale.ro şi www.orizzonticulturali.it.
Ediţia română se deschide cu un captivant dialog în format video între Andrei Pleşu şi regizorul Victor Popa, despre rolul intelectualului în societate: „Intelectualul trebuie să fie întotdeauna în contratimp cu ceea ce se întâmplă în jur. Dacă lumea din jur este haotică, dezechilibrată, el trebuie să facă un efort să aducă un coeficient de echilibru, de seninătate, de limpezime, care să atenueze puţin din efectele turbulente ale contextului. Dacă, dimpotrivă, contextul e adormit, inerţial, atunci intelectualul are rolul de a provoca, de a stimula reactivitatea. N-aş vorbi despre un rol definitiv al intelectualului, ci despre o anumită inteligentă adaptare a lui la împrejurări”.
Urmează un reportaj de Oana Grimacovschi dedicat timişoreanului Gheorghe Fikl, un artist complet. Pictura, muzica şi fotografia coexistă în universul său artistic, casa artistului din Socolari fiind deopotrivă un spaţiu exterior şi interior, atemporal. Este fascinantă expresia pe care o repetă ori de câte ori vorbeşte de Socolari: „Acolo dau drumul la viaţă”. Iar două dintre tablourile sale („Taur violet în altar” şi „Staul cu oii şi candelabru”) au ajuns în colecţia particulară a Prinţului Charles.
Publicăm apoi partea a doua a „Istorioarelor” lui Umberto Saba (1883-1957), în traducerea Doinei Condrea Derer. Cele mai multe din aceste proze scurte îi sunt adresate fiicei scriitorului, Linuccia Saba (1910-1980).
Istoricul Ionel Cionchin evocă figura lui Paul Iorgovici Brâncoveanu (1764-1808), „întâiul iluminist propriu-zis din Banat”, cum l-a numit Nicolae Danciu Petniceanu. S-a născut la Vărădia, judeţul Caraş-Severin, în familia preotului Marcu, parohul bisericii din comună. A studiat filosofia la Bratislava şi dreptul la Pesta şi Viena. A locuit timp de trei ani la Roma, înscriindu-se la Institutul „Propaganda Fide”, a cercetat lucrări şi documente la Biblioteca Vaticanului, adunând materiale pentru o lucrare privind originea, vechimea şi continuitatea poporului român în spaţiul ancestral.
În continuare, Anca-Domnica Ilea surprinde analogiile dintre Dino Buzzati şi Isidore Ducasse în ceea ce priveşte literatura şi raţiunile ultime ale scrisului.
Între oraşul italian Recanati şi municipiul Râmnicu Vâlcea există un schimb cultural statornicit de mai mulţi ani, unul dintre realizatorii acestuia fiind scriitorul Ioan Barbu, care are o relație specială cu Italia și îndeosebi cu Centrul Mondial de Poezie și Cultură „Giacomo Leopardi” din Recanati. Într-un dialog cu Ion Nete, Ioan Barbu vorbeşte despre vizita culturală din acest an în urbea din provincia Macerata, locul natal al lui Giacomo Leopardi în care, începând cu 14 iunie 2003, Mihai Eminescu are imortalizată efigia, alături de cea a marelui poet italian, pe vestita Colină a Infinitului.
Din cinemateca de aur, Marian Rădulescu ne readuce în atenţie „Otto e mezzo” (1963) de Federico Fellini, un film care reprezintă un mare pas înainte înspre modernitate al celei de-a şaptea arte, una din cele mai inventive creaţii sub forma unei reflecţii în oglindă a actului creator în sine.
Elena Hanganu ne prezintă apoi Festivalul „Medioevo in festa” (Evul Mediu în sărbătoare), ajuns la veritabila vârstă de 15 ani, care a reînviat timp de trei zile, 11-12-13 august 2013, atmosfera unei perioade covârşitoare. Anual localitatea Borgo di Fossanova, o fracţiune a comunei Priverno, provincia Latina, îşi deschide porţile pentru a permite vizitatorilor întâlnirea cu elemente tradiţional medievale de origine nu doar italiană, ci şi poloneză, germană, cehă, slovacă.
Semnalăm apoi Expoziția de grafică a artistului Eduard Rudolf Roth, care va fi deschisă în perioada 30 septembrie-19 octombrie 2013, la Biblioteca Metropolitană București, Sediul Central. „Cele mai multe desene au fost realizate în perioada stagiului masteral de la Bruxelles, dar şi în scurte interludii prin Bucureşti, Timişoara, Paris. Schiţele au luat ceva din conturul translucid al neliniştilor mele”, mărturiseşte artistul.
Ediţia italiană debutează cu un dialog între filozofii Antonio Di Gennaro şi Ciprian Vălcan în jurul operei lui Cioran şi a felului în care este receptată în Italia.
Urmează o interesantă pagină dedicată de traducătorul Mauro Barindi „Jurnalului 1935-1944” lui Mihail Sebastian, respectiv o amplă recenzie semnată de Francesco Saverio Marzaduri la filmul „Poziţia copilului” de Călin Peter Netzer, apărut în Italia sub titlul „Il caso Kerenes”.
Giacomo Ruggeri prezintă apoi două volume publicate în cadrul comunităţii ecumenice din Bose, care reunesc importante contribuţii asupra Bisericii ortodoxe române.
Urmează o recenzie de Miruna Bulumete la cartea „Spectacularizarea prozei italiene. Tendinţe actuale în raport cu cititorii, lumea editorială şi manifestările celebrative”, de Oana Boşca-Mălin, respectiv un grupaj de versuri de Ioan Moldovan traduse în italiană de Anca-Domnica Ilea.
În continuare, un studiu de George Popescu dedicat poeziei lui Marco Lucchesi, un autor italo-brazilian tradus şi în română, respectiv un studiu de Frosina Qyrdeti şi Adriana Gjika despre „Mass-media italiană şi stereotipul albanez”, care propune notabile analogii cu situaţia comunităţii româneşti din Italia.
Afrodita Carmen Cionchin, director al revistei