Miercuri, 14 august 2013, de la ora 19.00, la Alandala (Aurel Vlaicu 70, București), va avea loc vernisajul expoziției de desene ”Schițofrenezia” semnată de tânărul artist bucureștean Laurențiu Z. (Laurențiu Zloteanu). Curator Dorina Cioplea. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.
”Încep să cred că a fi artist este un concept folosit în mod eronat şi abuzat cu acuitate. Adevăratul sens al acestui cuvânt nu este altceva decât atributul unei fiinţe care se transformă într-un soi de instrument al Creaţiei, al Întâmplării, al Evoluţiei, al Ne-firescului, un instrument al În-dumnezeirii. Cu toate acestea, vorbind din punct de vedere spiritual (nu religios), fiecare dintre noi se află într-o continuă Căutare a unui dumnezeu. Cumva, unii dintre noi reuşesc să folosească această căutare pentru găsirea “sensului ascuns” ce aparţine, în mod implicit, Existenţei. Însă, termenul ‘artist/a’ nu face altceva decât să-i asigure o formă unei persoane, un fel de veşmânt, pentru a acoperi de fapt ceea ce se ascunde dincolo de piele, oase, muşchi, ţesuturi. Artistul este o persoană sensibilă, vulnerabilă, atentă la tot ce se întâmplă în jurul ei, şi care, în ultimă instanţă, vede ceva. Acel ceva necesită o simbolizare a lui, tocmai pentru a deveni accesibil tuturor, şi pentru a fi împărtăşit tuturor. Artistul nu reprezintă altceva decât un instrument al unui travaliu creator. Artistul nu este artist doar pentru că cineva “încearcă” să-l numească astfel. Artistul este cel care găseşte graal-ul, şi îţi spune de existenţa lui. Nu ţi-l oferă, pentru că nici el nu l-a obţinut. Îţi va spune direct sau indirect, unde crede că l-a ‘găsit’. Artistul este doar un observator, şi un complice fidel al inconştientului colectiv, un mistic care printr-un proces proiectiv deschide ferestre, deschide uşi, desenează hărţi, şi veghează asupra tărâmurilor nevăzute ale lumii.
Artistul nu este o individualitate diferită de restul oamenilor. El încerca să atingă conştiinţa unui ceva superior lui însuşi/ei însăşi.
Că să îl citez pe Terence McKenna: “Noţiunea de artist că fiind un fel de călător mistic, ce pătrunde într-o lume nevăzută de ceilalţi, şi care se întoarce pentru a le povesti celorlaţi despre ea, a cam fost pierdută.”
Aşadar, eu nu sunt un artist. Sunt doar un călător mistic, şi vreau să arăt ce am găsit înlăuntrul meu.” (Laurențiu Z.)
Partener: Alandala (str. Aurel Vlaicu, 70, București)
Partener media: AgențiadeCarte.ro
Schițofrenezia sau nevoia de ”adepți”
Intuitiv și instinctiv, Laurențiu Z. dă dovadă, simultan, de o luciditate pregnantă în momentele în care creează-lucrează. Ca o terapie personală, el nu încearcă să se exteriorizeze în mod voit cât să îi ”interiorizeze” pe ceilalți, să îi acapareze în lumea sa. Spune că singura cheie de intrare și înțelegere este mintea deschisă spre nou și experimental, adică mesajul lucrărilor sale: produsul unor experimente psihice și, uneori, sociale. Laurențiu Z. este un artist cu rădăcini psiho-sociale, atât prin formarea sa profesională cât și prin necesitatea de a se autovindeca de boala lumii moderne: stările psihice contradictorii.
Ancorat într-o realitate diformă, care naște din ce în ce mai des monștrii, care înnăbușă orice urmă de normalitate sau valoare, Laurențiu Z. simte nevoia să ia atitudine. Așa că își creează propria lume, o populează și apoi o împărățește, o conduce. Acum, prin expunerea lucrărilor sale, nu face decât să-și caute noi ”supuși”, noi ”adepți” pe care să-i introducă în lumea sa plină de frământări dar și cu surprinzătoare ceritudini.
Lucrările sale, de obicei pe hârtie, realizate cu cele mai la îndemână și ușor de folosit ustensile, sunt, de fapt, idei. Idei care îi vin în autobuz, pe stradă, în timp ce studiază comportamentul celorlalți sau când aude ”ceva” la televizor. Idei care se strâng cuminți undeva, așteptându-și rândul la materializare. Idei care sunt omniprezente în viziunea/parcursul tânărului Laurențiu Z., chiar dacă el crede că uneori în munca sa intervine hazardul. Pe Laurențiu Z. ideile îl pândesc la fiecare colț, fie că este un colț de hârtie, de realitate, de zi sau de apartament-cuib.
Dorina Cioplea, curator
