Sâmbătă, 20 iulie 2013, ora 17.00, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (Piaţa Ovidiu nr. 12), în cadrul evenimentului „Trei generaţii de femei din familia Grigorescu”, va avea loc lansarea volumelor: “Fata tatei şi mama fetei. Istoria unei vieţi între România şi Elveţia” de Sanda Budiş şi „De ce m-am întors în România” şi „Mai români decât românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România”, coordonate de Sandra Pralong, apărute la Editura Polirom. În cadrul aceluiaşi eveniment va avea loc vernisajul expoziţiei retrospective de pictură şi desen a pictoriţei Florica Grigorescu-Budiş (1898-1975), mama arhitectei Sanda Budiş şi prima reprezentantă a generaţiei de femei din familia Grigorescu.
„Fata tatei şi mama fetei. Istoria unei vieţi între România şi Elveţia”, apărut sub semnătura Sandei Budiş la Editura Polirom, disponibil şi în ediţie digitală, evocă detaliile picante şi istoriile interesante, uneori pline de umor, în care apar personalităţi din România sau membri marcanţi ai exilului românesc.
O carte de memorii, construită din decupaje cu momentele şi întâmplările semnificative din viaţa arhitectei Sanda Budiş, dar şi a familiei sale, de la tatăl Alexandru Budiş, general în armata română, la fiica Sandra Pralong, cu o remarcabilă carieră jurnalistică în Statele Unite şi o implicare activă în România de după decembrie ’89. Începută în prezent, cu aniversarea de 85 de ani, povestea Sandei Budiş continuă cu primii ani postdecembrişti şi evenimentele controversate de atunci, aşa cum au fost trăite de autoare.” (editorii)
Sanda Budiş (n. 1926) este arhitect, fiica generalului Alexandru Budiş. În urma persecuţiilor din timpul regimului comunist, a emigrat, în 1973, în Elveţia, unde a continuat să profeseze ca arhitect, şi a revenit în ţară după revoluţia din decembrie 1989.
Volumul „De ce m-am întors în România”, coordonat de Sandra Pralong şi publicat la Polirom, disponibil şi în format electronic, reuşeşte să pună faţă în faţă realităţile autohtone şi străine, prin intermediul opiniilor unor români celebri cu privire la viaţa în străinătate. Imaginea românilor despre ţările din Vest este aproape exclusiv pozitivă şi totuşi, mii dintre ei, care ar putea avea cariere strălucite în străinătate, decid să revină şi să trăiască în România.
Printre cei care semnează textele din volum se numără Sorin Alexandrescu, Ion Vianu, Mihaela Mihai, Leonard Doroftei, Dinu Zamfirescu, Gheorghe Zamfir, Principesa Margareta a României, Irina Cajal, Radu Gabrea, Mariana Nicolesco, Dan Chişu, Neagu Djuvara.
În cel mai recent volum coordonat de Sandra Pralong, „Mai români decât românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România”, apărut în acest an la Editura Polirom şi devenit în scurt timp bestseller, cititorii vor descoperi poveştile unor străini celebri sau mai puţin cunoscuţi publicului larg, care, având lumea la picioare, au decis să se stabilească aici şi veţi afla cum ne privesc pe noi.
Volumul cuprinde texte semnate de Raed Arafat, Steven van Groningen, Graham Perolls, Jakob Hausmann, Alison Mutler, Alexandre Eram, Alessandro Amato, Peter Hurley, Jean Valvis, Walid Abboud, Mbela Nzuzi, Wajiha Haris şi mulţi alţii, prezentaţi în carte în ordinea stabilirii lor în România.
Sandra Pralong revine în România în 1990 şi pune bazele Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă în România şi Moldova. În 1998 devine consiliera preşedintelui României responsabilă de Relaţia cu Românii de Pretutindeni. În 2000 creează, la Bucureşti, Synergy Communications, o firmă de consiliere în strategie pentru companii precum Dacia-Renault, Erste Bank, Google etc. şi organizaţii precum ONU, UNICEF, OCDE, Banca Mondială, Comisia Europeană etc.
