Miercuri, 5 decembrie 2012, la sediul Institutului Cultural Român, a avut loc lansarea volumului V din traducerea ”Operelor” ale lui William Shakespeare. Despre acest volum și proiectul de traducere care continuă au vorbit Andrei Marga, președintele ICR, Horia Gârbea, vicepreședinte ICR și unul dintre traducători, George Volceanov, coordonatorul echipei de traducători, Lucia Verona (traducător) și Ioan Cristescu, editor, directorul editurii Tracus Arte. De asemenea, în sală s-a aflat și poeta Ioana Diaconescu, care, de asemenea, a făcut parte dintre traducători.
Andrei Marga, președintele Institutului Cultural Român, a fost prezent la eveniment în calitate de gazdă: ”Vreau să salut din prima clipă traducătorii. Vreau să mulțumesc pentru onoarea pe care mi-o faceți dându-mi ocazia să spun câteva cuvinte la această lansare. Este o încântare să văd că există mai multe traduceri în limba română sau că sunt reluate traduceri vechi. Cred că la Shakespeare stăm bine, rezistă și traduceri mai vechi. Acest moment este foarte important având în vedere și un numitor statistic, încă traducem foarte puțin în România. În țări mai mici se traduce mai mult. La noi piața ar fi mult mai mare. Cred că este foarte important să consemnăm continuarea unei serii de traduceri. Din fericire încep să apară și din autori români ediții de opere. Nu știu dacă sunt prea multe. Și este important să vedem din marii autori, ca Shakespeare, continuată colecția de opere. Munca de traductător ar trebui apreciată mai mult în România și ICR ar trebui să facă ceva mai mult și mai precis ca această profesie să fie onorată cum se cuvine. Vreau să felicit și editura producătorare, Tracus Arte, și pe toți cei care au contribuit direct sau indirect. Vom contribui și la exportare. Cref că Shakespeare nu are nevoie de ajutor la export, dar vom face în așa fel încât să ajutăm editura și traducătorii. Ne simțim favorizați că în această sală splendidă au loc astfel de discuții, cum este subiectul Shakespeare.”
Horia Gârbea, vicepreședintele ICR, a fost amfitrionul evenimentului. ”Este o realitate că traducătorii români sunt plătiți cam la a zecea parte față de cum este plătit un traducător străin pentru o operă românească. Mă bucur că felicitările domnului președinte Andrei Marga au inclus și editura Tracus Arte, reprezentată aici de directorul ei, dr. Ioan Critescu, pe care vreau să îl felicit și pentru premiul Editura Anului, primit de la Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România, reprezentată aici de președintele Dan Mircea Cipariu. Editura Tracus Arte este specializată mai ales în literatură și, mai ales poezie română contemporană, dar uite că și Shakespeare și-a găsit locul acolo”, a declarat Horia Gârbea.
Prezent la această lansare, Ioan Cristescu, directorul editurii Tracus Arte, a ținut să explice de ce a acceptat să editeze acest volum, care nu se încadra în trendul editurii pe care o conduce, acela de a edita scriitori români contemporani. ”În momentul în care am primit oferte din partea traducătorilor de a edita această serie de opere la Tracus Arte am avut două motive și de a intra pe literatura străină clasică. În primul rând, ca profesor, mi-am dat seama că studenții nu au din ce citi sau dacă există traduceri, sunt învechite. Și apoi, a edita Shakespeare este un motiv de bucurie pentru orice editor. Cred că nu m-am împotrivit crezului Tracus Arte de a edita literatură română contemporană, pentru că Shakespeare este și al culturii române”, a spus Ioan Cristescu.
Ediție coordonată de traducătorul George Volceanov
”Această ediție a fost posibilă prin inițiativa și enorma strădanie a prof. Dr. George Volceanov, care a avut și ideea și a și pus-o în practică. Dumnealui este cel mai îndreptățit să spună în ce constă acest proiect”, a spus Horia Gârbea, unul dintre traducătorii lui Shakespeare.
George Volceanov: ”Vreau să vă povestesc care au fost rațiunile și să prezint echipa care participă la proiect. Ideea reeditării unei integrale Shakespeare s-a născut dintr-un proiect mai vechi care viza doar lărgirea numărului de traduceri.
Mi-am dat seama că ar fi timpul să realizăm o ediție nouă e opere lui Shakespeare. Modernizarea vocabularului folosit pentru gtraducere. De asemenea, foarte multe texte traduse în comunism conțineau evidente aspecte de autocenzură, preferând să traducă voalat, edulcoarat etc . A sosit momentul să avem un Shakespeare așa cum a fost, un mare producător de divertisment, care asemenea contemporanilor săi, pe toată perioada carierei, a fost urmărit de autorități pentru a suprima acest gen de divertisment. Shakespeare trebuie tradus așa cum a fost scris în original. Am observat o serie de excese în traducerea ultimelor decenii. Unii au tradus mai multe piese esclusiv în cuplete, alții preferă în proză etc. Un Shakespeare adevărat este un Shakespeare tradus în pentametri iambici. Ultimul considerent a fost acela că vechile traduceri erau acelea filologice, abundau în arhaisme și inversiuni, texte care nu puteau fi rostite pe scenă.
Echipa noastră își asumă o traducere fluentă. Încercăm să realizăm traduceri care se adresează în primul rând oamenilor de teatru. Shakespeare a fost scris pentru scenă și nu pentru bibliotecă, aceasta fiind o recuperare.
A existat o echipă inițială care a dispărut apoi, într-o a doua etapă, Violetei Popa și subsemnatului au început să se alăture mai mulți traducători. Primul a fost scriitorul Horia Gârbea, apoi traducătoarea Lucia Verona, poeta Ioana Diaconescu și tânăra Crista Bilciu. Tragedia Hamlet a apărut prima dată în limba română, România fiind a doua țară care a avut un Hamlet așa cum a fost el scris. Avem de a face cu trei versiuni distincte ale lui Hamlet, până acum necunoscut într-un alt spațiu decât cel anglofon.”
Volumul a apărut cu sprijinul financiar al Administrației Fondului Cultural Național
Horia Gârbea: ”Noi avem planuri mari, timpul însă e foarte scurt pentru fiecare dintre noi. Acest volum a beneficiat de o mică subvenție din partea AFCN, dar editorul a avut cel mai mare aport”.
Mulțumiri editorului și coordonatorului de colecție, colegilor, pentru că este o muncă de echipă, prefațatorilor. Plăcerea traducerii, care egalează și compensează dificultatea ei, este la fel cu plăcerea notelor. M-am documentat și zile întregi. Trebuie spus totuși că excelenții noștri predecesori nu au avut acces la edițiile la care am avut noi acces, sau la internet, așa că au scăpat și greșeli. Este o activitate foarte grea dar de care nu m-aș lăsa nicidecum”.
”Am tradus fără arhaisme”
Din colectivul de traducători face parte și prozatoarea și dramaturgul Lucia Verona. ”De câte ori deschid cartea și văd aceste nume, sunt foarte fericită. Îi mulțumesc domnului Volceanov care m-a acceptat în acest colectiv. Prima propunere a fost să traduc ”Cressida” care este o piesă complicată, pentru că nu se știe sigur dacă este o comedie, sau o tragedie. Ideea lui Volceanov a fost să traduc fără arhaisme și așa am tradus. Dacă Shakespeare a folosit atâtea neologisme, de ce nu le-am folosi și noi? Există multe expresii pe care Shakespeare le-a inventat, printre care și fair play. Eu mă bucur să spun că Shakespeare încă are succes la public”.
Echipa care a realizat aceste traduceri, de la coordonator, la grupul de traducători, editor, prefațatori și toți cei implicați, va continua proiectul atât printr-un volum VI, care este în lucru și care va conține traducerile pieselor ”Cum vă place”, ”Doi tineri din Verona” și posibil și poemul ”Venus și Adonis”, cât și printr-o revistă de shakespearologie.
Dorina CIOPLEA
