spot_img

”Cred foarte mult în luciditate, în claritate, în limpezime”

La Editura Casa de Pariuri Literare a apărut, în 2011, volumul ”Rezervația” semnat de Cristina Ispas. Andra Rotaru a dialogat cu poeta, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, despre această carte și despre poezia contemporană, în general.

Există o „boală a epocii” în poezie?

Da, cred că există o „boală a epocii” şi că poezia e şi ea atinsă. Mai mult decât atât, chiar dacă îmi dau seama cât de plat a ajuns să sune asta, nu mă feresc să mai spun încă o dată că boala epocii noastre este viteza şi că simptomatologia ei (complexă) este cea care defineşte poezia contemporană. Sunt conştientă în acelaşi timp că răspunsul meu este unul cum nu se poate mai vag, viteza implicând în primul rând o continuă reconfigurare a coordonatelor determinative ale lumii în care trăim, o derulare mai rapidă a „epocilor”, cu tot cu bolile asociate. Astfel încât, chiar dacă aş putea să merg mai departe şi să încerc să schiţez un pattern al discursului poetic asociat vitezei, ar fi ceva la fel de vag (deşi nu mai puţin adevărat), de genul discurs discontinuu, frânt, fracturat etc. Plus că, din păcate, „supravieţuiesc” în poezie şi destule boli ale epocilor deja apuse şi atunci ar trebui să fac referire şi la ele şi, oricât de tentant ar suna, n-am mai terminat niciodată J

„Emoţia nu a fost niciodată/ un bun detectiv”

Cred foarte mult în luciditate, în claritate, în limpezime, în efortul depus permanent în sensul reconstruirii ca opusă distrugerii, reglării ca opusă dereglării (sintagma „dereglarea tuturor simţurilor” mă enervează enorm, deşi nu neg sau nu-mi displace ce s-a făcut în numele ei în epocă) şi, ca să nu par cu totul lipsită de generozitate, prefer oricând utopia ca opusă anarhiei. Nu vreau să minimalizez importanţa capacităţii intuitive, mi-ar părea rău să fiu prost înţeleasă, tot ce vreau să spun este că de obicei tentaţia autodistrugerii este imensă şi că e păcat că e aşa.

Personajele din volum se împrietenesc „în viteză”, obligativitatea acţiunilor de după lipsind, la fel şi temporalitatea. Cadrul în care se petrec aceste întâmplări poate fi oricare?

Bineînţeles că oricare. Toffler îl cita în „Şocul viitorului”, la capitolul „Prieteniile în viitor”, pe psihologul Courtney Tall, care afirma că, în viitor, „stabilitatea bazată pe relaţiile strânse cu un număr mic de oameni va deveni inoperantă, datorată mobilităţii înalte, diversităţii mari de interese, precum şi capacităţii variabile de adaptare şi schimbare ce va exista la membrii unei societăţi foarte automatizate…”. De altfel, Toffler mergea chiar mai departe şi îşi imagina, ca o glumă, cum în viitor va apărea familia „modulară”. Cu alte cuvinte, în loc să-ţi „cari” cu tine familia de fiecare dată când îţi schimbi odată cu jobul şi oraşul în care trăieşti (familie care îşi va pierde astfel, printre altele, şi prietenii), vei primi în noul oraş o familie „de-a gata”. De fapt, ideea e mai veche. În Utopia, Thomas Morus îşi imagina şi el cum, în numele unui echilibru economic, o familie cu prea mulţi copii ar mai putea să renunţe la cîţiva în favoarea unei familii cu prea puţini J Oricât de cinic ar părea însă, adevărul este că de cele mai multe ori nu reuşim să ne păstrăm prietenii de la fostul job de exemplu, iar atunci când o facem depunem destul efort şi o facem cumva artifical.

Concediile, weekendurile, perioadele destinate din punct de vedere social vacanţei şi relaxării se suprapun peste segmentul de unde începe „indiferenţa”: „aici e capătul indiferenţei/ de aici începe un fel de înţelepciune/ un fel de compromis”.

Ce frumos ai zis „se suprapun dpdv social” J Ca să-ţi răspund, o să mă folosesc aici de un concept care a circulat prin presă acum un an şi jumătate, poate doi ani, nu mai ştiu exact, şi anume conceptul de „supapă” folosit de Sorin Ovidiu Vântu, care făcea referire atunci la Academia Caţavencu, Radio Guerilla, Vox Publica, entităţi de presă pe care omul de afaceri le-ar fi folosit ca pe nişte „supape” de credibilizare pentru trustul său, lăsându-le ceva mai multă libertate de expresie. Ei bine, concediul, weekendul şi în general orice interval de timp care se poate califica drept „timp liber” în vieţile noastre, funcţionează ca un fel de „supape” pe care ni le oferă sistemul pentru a ne menţine împăcaţi cu vieţile noastre.

Ce este această „rezervaţie”? A fost modificată vreodată, poate fi învinuit cineva de existenţa ei? Poate cineva trăi în afara ei?

În principiu, ar trebui să se poată trăi şi în afara rezervaţiei, dar în cazul nostru (mă refer la oameni) acest „în afară” ar fi Luna sau planeta Marte şi cred că mai avem ceva de aşteptat J. Cel puţin teoretic însă, animalele ţinute în captivitate pot supravieţui în sălbăticie, cu condiţia să fie pregătite pentru acest lucru, să fie prinse într-un fel de program special etc. Ceea ce e mai greu de realizat în cazul omului, pentru că e aproape imposibil să evaluezi corect un sistem, şi implicit situaţia ta în acel sistem, din interiorul lui. E nevoie de o detaşare (nu numai în spaţiu, dar probabil şi în timp), de o perspectivă din afară, ca să ajungi măcar să-ţi doreşti să părăseşti rezervaţia. În fine, cred că e destul de complicat.

Au existat grupuri-ţintă studiate, tipologii tipice momentului, pe care ai încercat să le observi? „Înregistrarea” se soldează cu notaţii poetice clinice: „perechea nr. 1”, „perechea nr. 2” etc.

Nu, lucrurile nu s-au întâmplat atât de matematic. De fapt, cred că e chiar mai multă emoţie implicată în rezervaţia decât ar fi fost necesar sau decât vreau să admit sau să cred că este. Cu alte cuvinte, aş folosi un cuvânt mai lejer, în loc de studiu, cum ar fi „observaţie”, iar tipologiile cumva s-au impus sau, altfel spus, s-au limpezit pe parcurs. Oamenii sunt nişte fiinţe destul de complexe, dar există totuşi, dincolo de toată complexitatea asta, şi posibilitatea de a restrânge, cu relativă uşurinţă, o societate la câteva tipologii. E cam la fel cum se întâmplă cu banalele microexpresii faciale.

V. Leac scria pe coperta a IV-a că „rezervaţia” e un documentar poetic”. Înspre ce se îndreaptă poezia, în opinia ta, astăzi?

Cred că, în general, despre orice ar fi vorba (în afară de politică), mă interesează mai mult să mă gândesc spre ce anume aş vrea eu să se îndrepte, decât să fac pronosticuri. Cel puţin atunci când nu sunt nevoită. În contextul special al poeziei însă cred că, în afara proiecţiilor care privesc strict ceea ce scriu eu, prefer să aştept pur şi simplu să fiu surprinsă şi, trebuie s-o spun, ultimii ani nu m-au dezamăgit.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508