Astăzi, ora 18:30, poetul Florin Caragiu citeşte poeme inedite în cadrul cenaclului Pavel Dan, la Casa Studenţilor din Timişoara.
Volumele lui Florin Caragiu stârnesc controverse, mai ales când ele sunt nominalizate la unele dintre cele mai importante premii, precum Mihai Eminescu. Au trecut 5 ani de când Florin Caragiu a debutat editorial, cu o carte într-o colecţie ortodoxă, Cuviosul Ghelasie Isihastul. Doar 2 ani de când a debutat cu poezie, Catacombe. Aici totul e viu, iar debutul în versuri a stârnit reacţii vehemente, departe de cuvioşenie.
Iată ce spune editorul Nicolae Ţone despre cea mai recentă editare a poemelor lui Florin Caragiu, Sentic, Editura Vinea, pentru AgenţiadeCarte:
„Sentic marchează deplina maturitate a unui poet român remarcabil. Prin această carte Florin Caragiu intră, nu am nici o îndoială în această privinţă, în competiţie onestă cu tot ceea ce s-a creat mai valoros în poezia ultimului deceniu la noi. Discursul lui este unul care se dovedeşte a fi, în sens estetic, fericit complicat. Zone de limpezime de cristal stau în coasta unor „blocuri” textuale masive unde germinează durerile fără leac. Gesturi diafane se complică organic în zone în care agonia inimii lumii noastre cea de toate zilele este regină întunecată şi neînduplecată.
Florin Caragiu vrea mult pentru că poate mult. Majoritatea poemelor sale sunt, concomitent, îmbrăţişare şi ciocnire de sensuri multiple, nu o dată nu numai disparate, ci chiar adverse unele faţă de altele. Pretutindeni însă este perceptibilă o concentrare pregnant personală a sinelui, care devine marcă a unei sensibilităţi profunde şi recognoscibile. Florin Caragiu este de la un capăt la altul al volumului său Florin Caragiu. Este, în fond, izbânda majoră a oricărui poet care contează (şi pe care se poate conta) şi pentru care poezia a devenit nu unul din modurile posibile de a fi, ci unicul mod de a fi.”.
Unul dintre cei mai cunoscuţi eminescologi români, Iulian Costache a spus despre acest volum de poezie că: “Volumul Sentic apărut la Editura Vinea sub semnătura poetului Florin Caragiu este o carte care promite să fie interesantă, pornind chiar de la titlul ei. Ce înseamnă „sentic” ştim de la creatorul acestei noţiuni rafinate şi complexe, dr. Manfred Clynes, al cărui fervent admirator a fost, printre alţii, violonistul Yehudi Menuhin. În linii foarte generale, „sentic” se referă la modul de organizare a emoţiilor în muzica clasică. Contrast, devenire, sistem de tonalităţi, dominantă, modulaţie, melodie, armonie, atracţie, totul aici pledează pentru selecţie valorică şi o maximă implicare umană în destin. Pe de altă parte, trebuie spus, calificativul de „sentic” se refeă la acel ciclu al emoţiilor care nu pot exista ca atare în afara unui gest de concretizare artistică, cu tot ce implică acesta: fantezie, dramatizare, simulare creativă, crearea şi trăirea unei realităţi virtuale etc. Prin structura şi devenirea sa, ca mod de a cristaliza trăirea, volumul „Sentic” dezvoltă armonios valenţele titlului cu o inedită şi impresionantă culminaţie finală, în secţiunea intitulată „sentic”. Cartea se constituie, şi după aprecierea criticului Marin Mincu, într-o tentativă reuşită de depăşire a douămiismului canonic în poezia română actuală.”
Florin Caragiu este absolvent al Facultăţii de Matematică şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, Universitatea din Bucureşti, directorul editurii Platytera din Bucureşti, editor şi coordonator împreună cu Pr. Neofit Linte şi maestrul Dan Puric al revistei Sinapsa, autor al volumelor: Cuviosul Ghelasie Isihastul (Platytera, 2004), Antropologia Iconică (Sophia, 2008), Catacombe. Aici totul e viu (Vinea, 2008), SENTIC (Vinea, 2009). Co-autor la volumul Repere Patristice în Dialogul dintre Teologie şi Ştiinţă (Ed. Basilica a Patriarhiei Române, 2009, coord. Adrian Lemeni).
