spot_img

POEZIE LA PRIMA VEDERE cu Ioana Greceanu

Astăzi, 27 aprilie 2010, ora 17:00, în Sala Oglinzilor a Casei Monteoru-Catargi (sediul Uniunii Scriitorilor din România) de pe Calea Victoriei nr.115 din Bucureşti, are loc recitalul inedit al poetei Ioana Greceanu.

Ioana Greceanu va citi  în premieră din noul ei proiect literar intitulat „Fragmente dintr-un viu”. Despre autoare şi poezia ei vor vorbi criticul literar Geo Vasile şi poeta Cornelia Maria Savu.

Lectura publică a poetei Ioana Greceanu este a şaptea întâlnire din cadrul programului POEZIE LA PRIMA VEDERE organizat de Asociaţia Scriitorilor Bucureşti – Secţia Poezie. Au citit până acum texte în primă audiţie poeţii Ioan Zubaşcu, Bogdan O. Popescu, Paul Vinicius, Cornelia Maria Savu şi Riri Sylvia Manor, Lucia Negoiţă, Anca Mizumschi.

Moderatorul întâlnirii: Dan Mircea Cipariu, preşedintele secţiei Poezie – Asociaţia Scriitorilor Bucureşti.

Parteneri media: www.agentiadecarte.ro , revista CULTURA şi www.tamada.ro .

Amestec de rostire gravă şi livresc, poezia Ioanei Greceanu refuză şablonul şi încadrarea stereotipă în existenţă şi în efectul de literaturizare a vieţii. Lectura publică a Ioanei Greceanu la POEZIE LA PRIMA VEDERE e şi din acest motiv un eveniment artistic autentic“, a declarat Dan Mircea Cipariu, coordonatorul proiectului POEZIE LA PRIMA VEDERE.

Articole recomandate

4 COMENTARII

  1. Disconfortul pe care-l resimtim citind poeziile D-nei Greceanu -Mica,(Bivolaru),ne determina sa ne intrebam sincer: cine promoveaza si gireaza astfel de rataciri ingrijoratoare? Cineva ar trebui sa ne crute ,sa ne protejeze pe noi si pe copiii nostri ! Va multumesc!!!

  2. Cezar Ivănescu: Ioana Grăceanu este, indiscutabil, o foarte bună poetă, posesoare a unui discurs poetic sobru, rafinat, inteligent, fără stridenţe, fără locuri comune, discurs poetic aducând la suprafaţă zonele de adâmcime ale fiinţei. De la început şi până la sfârşit, volumul ei de poeme este seducător la lectură printr-o egalitate stilistică fără păcat, într-un anume sens, previzibilă. Stăpână deplin pe o tehnică poetică fără cusur, nu-i mai rămâne Ioanei Greceanu decât să devină imprevizibilă şi, dacă se poate, sublimă.

    Emanuela Ilie: Într-o lume amenintată de spectrul mondializării, a globalizării, poeta are curajul de a postula primatul organului superior chiar sufletului somnolent, practic atrofiat, deci muribund (“să scurtcircuităm cu nervii nostri cerebrali/ nervii apatici ai sufletului/ si să-i redăm nervozitatea/ …să facem să vibreze în el ferocitatea creierului”)… Dialectica initial hegeliană Stăpîn-Sclav se află, am putea spune, si în centrul liricii Ioanei Greceanu, dacă citim în primul Creierul tutelar ori Textul construit de noul despot al simturilor comune, astfel îngenuncheate, învestite cu nervi. O parte substantială a volumului este determinată de altfel de cea poetică si metatextuală: meditatia asupra nervilor face loc, treptat, meditatiei asupra textului, fete, în fond, ale aceleiasi realităti reductibile la un “schelet scris” (…), toate acestea fiind dovezi ale unei rare inteligente, inclusiv scripturale, ale cărei produse viitoare sunt cu certitudine de asteptat…

    Octav Soviany: Poetă „fără generaţie”, puţin sensibilă la ultimele mode poetice, Ioana Greceanu cultivă o lirică interiorizată şi meditativă, a introspecţiilor necruţătoare, care pornesc întotdeauna de la observaţia „clinică”, de la palparea ţesuturilor organice, dar mai cu seamă a fibrei nervoase. Căci pentru ea „starea de poezie” se confundă cu o inflamare a neuronilor, e o scurt-circuitare a contexului, de vreme ce orice act creator se defineşte din perspectiva autoarei ca o „enervare” în care se intersectează spiritualul şi corporalul. Poemului „visceral” cultivat de ultimele promoţii poetice, autoarea îi va opune astfel – în mod programatic – poemul-encefalogramă, care îşi propune să surprindă electricitatea secretă a ţesutului celebral de unde se naşte miracolul gândului. E o poezie născută dintr-o hipertrofie a inteligenţei, care se autocontemplă şi se autoproiectează la dimensiuni cosmice, în virtutea raporturilor de analogie dintre micro şi macrocosm.

    Traian T. Coşovei: O poezie de o robusteţe a metaforei ce sfidează trendul feminismului oficializat astăzi scrie doamna Ioana Greceanu. Paradoxul acestei poezii constă în cu¬loarea luminii unei stări de spirit care-şi capătă vigoarea din autobiografic şi din umbra unui autobiografism ridicat la „rangul” de jurnal existenţial. Este important că nu avem de-a face cu o formă de negare, ci cu o formă de implicare într-un social negativ pe care poeta îl demască. Poeta Ioana Greceanu are autenticitatea unui discurs independent în faţa conjuncturilor, dovedind o atitudine ce o delimitează şi o individualizează în poezia română contemporană.

  3. Domnul Soricica are dreptate ,copiii mei au plans dupa ce au citit aberatiile doamnei Ioana Greceanu!
    Trebuie sa recunosc faptul ca am ascus cartea cu versurile dumneaei dar au gasit-o din intamplare ,au rasfoit-o si s-au retras speriati in camera lor si au plans ! Au fost deprimati cateva zile! Aveau o alta imagine despre poezie! Am incercat noi parintii sa le explicam ca este o poeta atipica ” fara pereche ” dar ne-au rugat sa aruncam din casa „asa ceva”, chiar ii desenase cu acoarela pe fotografia de pe coperta coarne,barba , mustati si sprancene stufoase ,simbolizand un diavol! Asta am si facut, am dat cartea unui prieten medic care de atunci ma priveste cu ingrijorare!

  4. Ma ingrioreaza transpunerea trairilor cotidiene ,istoria sentimentala ,frustrarile ,dezamagirile traumatizante ale poetei reflectate in versurile sale,versuri ce ne da o stare de deprimare accentuata! Nu mai doresc sa recitesc poeziile sale! Ii multumesc pentru mesajul „imposibil „pe care a reusit sa mi-l induca! Chiar nu aveam nevoie de asa ceva in aceasta lume confuza! Din pacate am mai citit si pe „ioana greceanu petitie” realitatile ingrijoratoare ,compromisul,in care a fost nevoita si este nevoita sa traiasca ! E lesne de inteles mesajul deprimant ce se reflecta din scrierile sale dar ce vina avem noi?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508