De curând, la Iaşi s-au decernat premiile revistei “Convorbiri Literare” pe anul 2009, în cadrul Zilelor revistei. Juriul a fost format din colegiul redacţional al revistei. Premiul pentru proză a fost acordat Danielei Zeca, pentru romanul “Istoria romanţată a unui safari” (Editura Polirom, colecţia Ego. Proză), şi lui Varujan Vosganian pentru “Cartea Şoaptelor” (Editura Polirom, Fiction Ltd.). Totodată, premiul Opera Omnia i-a revenit reputatului eseist şi critic literar Virgil Nemoianu.
Deşi se petrece pe controversatul şi fascinantul tărîm al Africii de Nord, “Istoria romanţată a unui safari” este o parabolă a vânătorii într-o lume globală, a competiţiei: o tânără europeană şi un musulman sunnit din Magreb se îndrăgostesc fulgerător şi compun o intensă, dar scurtă poveste de dragoste, pe fundalul saturat de culori şi miresme al unei lumi străvechi în transformare. Darrielle şi Mehria sunt doi oameni puternici care se caută unul pe celălalt, dar fiecare greşeşte direcţia de mers. Bărbatul din cuplu trăieşte în utopia unei lumi agitate, dominate de tehnologie şi de progres, pe când femeia are nostalgia oazelor cu palmieri, în care timpul stă pe loc. Departe de a fi o idilă, romanul, cu accente ironice şi parodice, este vizual ca un film şi incitant ca orice poveste de viaţă spusă cu naturaleţe, dar şi cu febra îndrăgostitului.
Daniela Zeca-Buzura este absolventă a Facultăţii de Litere din Bucureşti, a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi a unui masterat în ştiinţele comunicării. Din anul 2001 este doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti şi lector la catedra de presă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul aceleiaşi universităţi. A realizat numeroase emisiuni de radio şi a publicat articole şi recenzii în revistele: Amfiteatru, Ramuri, Contemporanul, Luceafărul, Convorbiri literare, Studii culturale. În calitate de realizator al Televiziunii Române a semnat peste 200 de emisiuni de autor, între care: Cafeneaua artelor, Librăria pe roţi, Ceva de citit. Seria tematică Faţă în faţă cu autorul, pe care a realizat-o, a fost distinsă de Uniunea Scriitorilor din România cu Premiul Special pentru reflectarea în programe de televiziune a vieţii literare româneşti. Pentru acelaşi ciclu de emisiuni, autoarei i-a fost decernat Premiul Naţional de Televiziune pe anul 1997, acordat de Uniunea Scriitorilor şi Fundaţia „Scrisul Românesc”. La sfârşitul anului 2006 a primit distincţia „Personalitatea europeană a anului pentru România” – secţiunea televiziune, acordată de Fundaţia Eurolink şi Comisia Europeană. Din martie 2003 a fost redactor-şef al redacţiei Literatura Arte, iar în prezent este directorul canalului TVR Cultural.
A mai publicat volumele: Orfeea (poezie, Editura Viitorul Românesc, 1994), Îngeri pe carosabil (proză, Editura Coresi, 2000), Melonul domnului comisar (critică literară, Editura Curtea Veche, 2005), Jurnalismul de televiziune (Editura Polirom, 2005), Totul la vedere. Televiziunea după Big Brother (Editura Polirom, 2007) şi Veridic. Virtual. Ludic. Efectul de real al televiziunii (Editura Polirom, 2009).
“Cartea şoaptelor” începe într-un registru pitoresc, pe o straduţă armenească din Focşaniul anilor ’50 ai secolului trecut, printre aburii cafelei proaspat prăjite şi miresmele din cămara bunicii Armenuhi, printre bucoavnele şi fotografiile bunicului Garabet. „Bătrânii armeni ai copilăriei” lui Varujan Vosganian nu au de istorisit întâmplări delectabile, ci fapte de-a dreptul neliniştitoare. Povestind, ei încearcă să se despovăreze de o traumă – a lor şi a predecesorilor. Istoria genocidului din 1915 împotriva armenilor, istoria convoaielor interminabile de surghiuniţi în Cercurile Morţii, în deşertul Deir-ez-Zor, istoria armenilor care au luat drumul exilului îşi află în paginile de faţă o ilustrare cu adevărat răvăşitoare.
“Cartea şoaptelor” a fost distinsă cu numeroase premii: Premiul „Cartea anului 2009”, acordat de România literară, cu sprijinul Fundaţiei Anonimul, Premiul Observator cultural, la secţiunea Proză, a fost nominalizată la Premiile Ziarului de Iaşi şi a câştigat premiul “Mihail Sadoveanu” al revistei Viaţa Românească.
Varujan Vosganian (n. 25 iulie 1958) a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice Bucureşti (1982) şi ale Universităţii Bucureşti, Facultatea de Matematică (1991). Este doctor în economie, membru fondator al Societăţii Române de Economie, International Adviser al Centrului European de Studii Politice al Uniunii Europene, cu sediul la Bruxelles; membru al Young Politicians Club (Londra). În perioada 2006-2007 a fost ministru al Economiei şi Comerţului, iar în 2007-2008 a fost ministru al Economiei şi Finanţelor. A participat la diverse reuniuni de specialitate organizate sub egida ONU, UE, CSCE şi a altor organisme economice internaţionale. Dintre lucrările publicate, menţionăm: Contradicţii ale tranziţiei la economia de piaţă (Editura Expert, 1994); Jurnal de front (articole economice, Editura Staff, 1994); Statuia Comandorului (proza, Editura Ararat, 1994, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti); Şamanul Albastru (poezii, Editura Ararat, 1994); Ochiul alb al reginei (poezii, Editura Cartea Românească, 2001); Iisus cu o mie de braţe (poezii, Editura Dacia, 2004); peste 300 de articole de specialitate. Lucrarea Reforma pieţelor financiare din România (Editura Polirom, 1999) reprezintă rodul experienţei autorului în calitate de preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe activitate bancară şi piaţa de capital a Senatului (1997-1998). A susţinut numeroase conferinţe în toate marile universităţi din România, precum şi în unele centre universitare internaţionale de prestigiu din SUA, Marea Britanie, Franţa, Danemarca, Polonia, Belgia etc. Este vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România.
Juriul a mai acordat următoarele premii:
Premiul special: Gheorghe Iorga, pentru demersul ştiinţific în buna cunoaştere a literaturii persane în spaţiul românesc
Premiul pentru reviste sau emisiuni literare: Emisiunii „Convorbiri literare”, Radio Iaşi (Valentin Talpalaru, realizator) şi revistei ROST, pentru conservarea şi perpetuarea tradiţiei naţionale (reprezentată de Claudiu Târziu, director)
Premiul pentru Traduceri: Mircea M. Pop
Premiul pentru Eseu: Nicolae Oprea
Premiul pentru Critică: Paul Cernat
Premiul pentru Poezie: Ion Mateuţ, Adrian Popescu
Premiul de Excelenţă: Marcel Petrişor, Sorin Dumitrescu
Opera Omnia: Virgil Nemoianu