spot_img

Ziua Radioului, sărbătorită printr-un concert-eveniment la Sala Radio

Formaţiile Muzicale Radio sărbătoresc Ziua Radioului printr-un concert-eveniment ce va avea loc vineri, 28 octombrie 2011, de la ora 19:00, la Sala Radio, marcând astfel împlinirea a 83 de ani de la primul semnal radio. Publicul bucureştean va avea privilegiul de a-i revedea pe mezzosoprana Ruxandra Donose şi pe tenorul Marius Vlad Budoiu alături de Orchestra Naţională Radio, dirijată de Julien Salemkour.


După ce a revenit pe scena Sălii Radio în anul 2010 cu „Moartea Cleopatrei” de Berlioz, apoi la începutul acestui an cu „Ora spaniolă” şi „Copilul şi vrăjile” de Ravel, Ruxandra Donose va interpreta de această dată Simfonia „Cântecul pământului” de Mahler, împreună cu tenorul Marius Vlad Budoiu, în partea a doua a concertului. Prima audiţie a acestei lucrări a avut loc în anul 1911, în cadrul unui concert în memoria lui Gustav Mahler, dirijat de Bruno Walter.

Mezzosoprana Ruxandra Donose are o carieră internaţională ce o poartă pe pe cele mai importante scene ale lumii: Royal Opera Covent Garden, Opera Bastille, Deutsche Oper Berlin, Semper Oper Dresden, Opera Hamburg, Opera Zürich, Teatro Regio din Torino, Teatro La Fenice din Veneţia, Metropolitan Opera New York, Carnegie Hall, San Francisco Opera etc.
Repertoriul artistei include peste 45 de roluri principale de operă, numeroase lucrări din repertoriul vocal-simfonic, sute de lieduri. Dintre rolurile de operă menţionăm: Carmen, Charlotte (Werther), Cherubino (Le Nozze di Figaro), Sesto (Giulio Cesare şi Clemenza di Tito), Idamante (Idomeneo), Komponist (Ariadne auf Naxos), Octavian (Der Rosenkavalier), Cenerentola, Rosina (Il Barbiere di Siviglia), Adalgisa (Norma), Nicklausse (Les Contes d’Hoffmann), Giovanna Seymour (Anna Bolena), Poppea, Romeo (I Capuleti e I Montecchi), Melisande, Varvara (Katja Kabanova), Pierotto (Linda di Chamonix), Hänsel (Hänsel und Gretel), Conception (L’Heure espagnole), L’Enfant (L’Enfant et les Sortilèges), Marguerite (La Damnation de Faust). Ruxandra Donose interpretează adesea lucrări vocal-simfonice: Shéhérazade de Ravel, Les Nuit d’Eté de Berlioz, Simfonia a 2-a, Cornul fermecat al băiatului, Cântecul pământului, Cântecele copiilor morţi de Mahler, Il Tramonto de Respighi sau Simfonia a 9-a de Beethoven.
A colaborat cu dirijori renumiţi, ca Sergiu Celibidache, Giuseppe Sinopoli, Claudio Abbado, Roberto Abbado, Seiji Ozawa, Zubin Mehta, Charles Dutoit, Antonio Pappano, Donald Runnicles, Pierre Boulez, Georges Prêtre, Lorin Maazel, Vladimir Jurowski, Simone Joung, Alberto Zedda sau Mariss Jansons, având ca parteneri pe Anna Netrebko, Dmitri Hvorostovsky, Bryn Terfel, Rolando Villazon, Ramon Vargas, Marcelo Alvarez, Vesselina Kasarova, Nathalie Dessay, Feruccio Furlanetto, Renato Bruson, Edita Gruberova, Placido Domingo, Luciano Pavarotti, Alfredo Krauss, Leo Nucci.

Tenorul Marius Vlad Budoiu este solist al Operei Naţionale Române din Cluj şi colaborează cu cele mai importante teatre lirice şi filarmonici din ţară. Primele roluri la Opera din Cluj au fost Rodolfo din „La Bohème” şi Alfredo din „La Traviata”. Apoi au urmat o serie de roluri mozartiene: Don Ottavio din „Don Giovanni”, Tamino din „Flautul fermecat” şi Idomeneo din „Idomeneo”. Cu rolul Tamino şi-a făcut debutul pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, în 1996. De asemenea are un bogat repertoriu vocal-simfonic, de la Händel – „Mesia”, “Judas Maccabeus”, “Israel în Egipt” – la lucrări ale secolului XX ale unor compozitori ca Benjamin Britten – „Recviemul de război”, “Serenade”. A cântat în Anglia, Franţa, Spania, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Elveţia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Polonia, Cehia, Slovacia, Turcia şi Japonia.
Ultimele debuturi ale lui Marius Vlad Budoiu în repertoriul liric au fost în „Nemorino” din „L’Elisir d’amore” şi în rolul titular din „Faust”. A urmat o schimbare de repertoriu, care s-a produs treptat. Astfel au urmat rolurile: Pinkerton din „Madama Butterfly”, Don José din „Carmen”, Radames din „Aida”, Cavaradossi din „Tosca”, Canio din „I Pagliacci”, Turiddu din „Cavalleria rusticana”, Don Carlo din „Don Carlo” şi Manrico din „Il Trovatore”. Repertoriul în care tenorul Marius Vlad Budoiu s-a lansat în ultimii ani este cel spinto-dramatic. Astfel a interpretat cu succes Otello din „Otello”, Calaf din „Turandot”, Don Alvaro din „La Forza del destino” şi Samson din „Samson et Dalila”. În anul 2010 a urmat debutul în repertoriul wagnerian, cu Erik din „Olandezul zburător” urmând ca în anul 2011 să fie protagonistul noii montări cu opera Lohengrin la Opera Naţională Bucureşti.

Dirijorul francez Julien Salemkour a studiat la Musikhochschule din Hanovra, apoi la Universitatea Mozarteum din Salzburg. A pregătit numeroase spectacole în Nürnberg, Leipzig, Mannheim, precum şi la Festivalul de la Salzburg. Din anul 2001este asistent al dirijorului Daniel Barenboim la Opera de Stat din Berlin, unde a dirijat peste 200 de spectacole de operă şi balet: Romeo şi Julieta – S. Prokofiev, Lacul lebedelor – P. I. Ceaikovski, Flautul fermecat, Don Giovanni, Così fan tutte, Le Nozze di Figaro – W. A. Mozart, Il Barbiere di Seviglia de G. Rossini, Le Sacre du Printemps, Pasărea de foc de I. Stravinski, Turandot, Tosca – G. Puccini, La Forza del destino, Macbeth – G. Verdi, Faust – F. Busoni, Manon – Massenet, Lohengrin – R. Wagner. De-a lungul timpului a fost dirijor invitat al unor prestigioase instituţii precum Metropolitan Opera din New York, Teatro alla Scala din Milano, Semperoper din Dresda, Staatskapelle Berlin şi Orchestra Simfonică Radio din Berlin. În anul 2006, Julien Salemkour a fost invitat să preia, în ultimul moment, un concert programat a fi dirijat de Daniel Barenboim şi prilejuit de aniversarea a 250 de ani de la naşterea compozitorului W. A. Mozart. Julien Salemkour a susţinut atât rolul de dirijor cât şi pe cel de pianist, concertul fiind transmis în direct în 23 de ţări din toată lumea. Julien Salemkour a fost distins în acest an cu titlul de Staatskapellmeister al Operei de Stat din Berlin.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508