Sculptorul şi profesorul universitar Mircea Spătaru a plecat dintre noi în noaptea de 31 august 2011. Acesta a murit la Cluj, acolo unde s-a format ca artist, la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu”.
Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti au anunţat, printr-un comunicat de presă, decesul artistului.
„Personalitate marcantă şi expresivă a sculpturii româneşti contemporane, Spătaru a reinventat sugestii din sculptura modernă (Rodin, Paciurea, Anghel ş.a.), creând o operă a sa, inconfundabilă prin gramatică, prin nobleţea şi eleganţa formelor. În Bucureştiul contemporan, în puncte urbanistice cheie, monumentele publice, semnate de artist, efigiile lui Maniu, Bălcescu, De Gaulle exprimă în viziunea originală ce-i poartă marca, Spirit şi Graţie, în aşteptarea unor trecători avizaţi şi mai sensibili. De la Ion Frunzetti şi Dan Hăulică, la Ioana Vlasiu şi Aurelia Mocanu, criticii de artă au înregistrat evoluţia decantată a operei şi profilul energic al acestei personalităţi.
Născut la Epureni, judeţul Vaslui, la 27 iulie 1937, Mircea Spătaru s-a format pentru început la Cluj, la Institutul de Arte Plastice “Ioan Andreescu” (absolvent promoţia 1962, profesor Kos Andras). Descoperit si sprijinit de Giulio Carlo Argan, şi-a perfecţionat studiile la Roma (1964), fiind apoi cooptat între cadrele didactice ale institutului clujean de belle arte.
Stabilit la Bucureşti în 1987, devine în 1990 rector al reînnoitei Academii de Artă (transfomată în 1997, în Universitate ) a cărei conducere o va asigura cu vie inteligenţă şi cu har, cu o energie imbatabilă, până în 2004”.
