Editura americană Northwestern University Press a publicat de curând “Wasted morning”, versiunea engleză a romanului “Dimineaţă pierdută” de Gabriela Adameşteanu. Traducerea este semnată de Patrick Camiller. Romanul “Dimineaţă pierdută” a fost publicat de Polirom în colecţia „Fiction Ltd.” (2004), în colecţia „Opere” (volumul I, 2008) şi în colecţia „Top 10+” (2011).
Romanul “Dimineaţă pierdută” (şase ediţii) a apărut la editura Cartea Românească în 1984 şi a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România. A fost dramatizat şi pus în scenă de regizoarea Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra (decembrie 1986), într-un spectacol devenit clasic, cu Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Rodica Tapalagă, Irina Petrescu, Marcel Iureş ş.a.
Cartea a mai fost tradusă şi publicată în Franţa (Gallimard, 2005, trad. Alain Paruit), Spania (Random House Mondadori, 2009, trad. Susana Vásquez Alvear), Ungaria (Europa, 2010, trad. Koszta Gabriella), Israel (Nimrod Books, 2007, trad. Yotam Reuveny), Bulgaria (Balkani, 2007, trad. Rumiana Stanceva şi Vasilka Aleksova), Estonia (Eesti Ramaat, 1992, trad. Natalia Alver şi Riina Jesmin) şi urmează să apară în Turcia (Yapi Kredi Kultur Sanat), Polonia (Wydawnictwo W.A.B.), Portugalia (Dom Quixote) şi Italia (Aisara).
Vica Delcă, ajunsă croitoreasă după ce regimul comunist i-a închis prăvălia, pleacă prin Bucureşti, ca să mai schimbe o vorbă cu cineva şi să adauge pensiei din care trăieşte împreună cu soţul ei, o mică sumă pe care Ivona Scarlat, urmaşa unei familii burgheze, i-o dă lunar, în amintirea mamei sale. Necultivată, dar inteligentă, cu o vorbire colorată şi o memorie fabuloasă, Vica este un personaj celebru al literaturii româneşti postbelice, dar “Dimineaţă pierdută” nu este doar romanul ei. O galerie largă de personaje reînvie dintr-o fotografie din vara anului 1914: Sophie, soţia plină de vitalitate a lui Ştefan Mironescu, un savant chinuit de gelozie şi de grijile ţării, Margot, adolescenta devenită ulterior patroana unei mari Case de Modă, Titi Ialomiţeanu, amantul vremelnic al Sophiei, omul adaptabil sub orice regim politic. Treptat, romanul de familie pe care Monica Lovinescu l-a considerat „un Război fără pace al românilor” se extinde, acoperind o sută de ani de istorie.
