Vineri, 24 iunie 2011, de la ora 20.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, Bucureşti) va fi organizată, cu sprijinul Fundaţiei Culturale Greceşti şi al Institutului Camoes, o seară de lectură bilingvă din seriile de autor Nikos Kazantzakis – „Zorba Grecul” şi „Ultima ispită a lui Hristos” – şi Fernando Pessoa – „Opera poetică”, apărute la Humanitas Fiction. Evenimentul se desfăşoară în cadrul Nopţii Institutelor Culturale.
Vor participa Elena Lazăr, traducătoarea romanului „Zorba Grecul”, actorul Ioan Mihai Cortea, Lavruntia Karamaniola şi Dinu Flămând, traducătorul volumului „Opera poetică” de Fernando Pessoa. În deschidere, un recital al formaţiei Anton Pann.
Nikos Kazantzakis – „Ultima ispită a lui Hristos”, Editura Humanitas Fiction, Literatură, Colecţia Raftul Denisei:
Considerată capodopera lui Nikos Kazantzakis, maestru al prozei moderne şi una dintre cele mai neobosite conştiinţe ale timpului său, „Ultima ispită a lui Hristos” propune o monumentală reinterpretare ficţională a Evangheliilor. Romanul a fost ecranizat în 1988 de Martin Scorsese, avându-i în rolurile principale pe Willem Dafoe şi Harvey Keitel. Asemenea cărţii, pelicula a suscitat la rândul ei numeroase polemici.
Alături de „Viaţa şi peripeţiile lui Alexis Zorbas” şi de „Hristos răstignit din nou”, „Ultima ispită a lui Hristos” rămâne una dintre cele mai cunoscute lucrări ale scriitorului cretan: tradusă încă din 1952, înainte de a fi publicată la Atena în 1955, cartea a circulat în 27 de ţări, versiunea germană fiind reeditată de 12 ori, cea franceză şi engleză de câte opt ori. Trei adaptări pentru teatru şi ecranizarea din 1988 realizată de Martin Scorsese au consolidat celebritatea lucrării. Kazantzakis inaugurează aici o nouă formă de abordare literară a textelor evanghelice, care va fi exploatată mai târziu de nume precum Norman Mailer, Anthony Burgess sau José Saramago. „Taina lui Hristos nu e numai taina unei anumite religii; ea este universal umană; în fiecare dintre noi izbucnesc lupta lui Dumnezeu cu omul şi dorinţa arzătoare a împăcării“, scrie Kazantzakis în prologul romanului Ultima ispită a lui Hristos, o cutremurătoare cronică a destinului şi jertfei Mântuitorului.
Nikos Kazantzakis: (1883-1957) s-a născut la Iraklion, în insula Creta, unde a fost şi înmormântat. Între 1902 şi 1906 a urmat dreptul la Universitatea din Atena, apoi, timp de doi ani, şi-a continuat studiile la Paris, unde a audiat cursurile filozofului Henri Bergson. A străbătut Grecia şi lumea în lung şi-n lat, călătorind ca nici un alt scriitor grec.
Fernando Pessoa – „Opera poetică”, Editura Humanitas Fiction, Literatură, Poezie, Colecţia Seria de autor Fernando Pessoa:
„Eu sunt un păgân decadent din timpul toamnei Frumuseţii /…/ mistic intelectual al tristei rase de neo-platonicieni din Alexandria.“ (Fernando Pessoa)
„Angloman, miop, curtenitor, timid, înveşmântat în culori sumbre, reticent şi familiar, cosmopolit predicând naţionalismul, investigator solemn al lucrurilor futile, umorist care nu surâde nicicând, dar ne îngheaţă sângele, inventatorul de alţi poeţi şi distrugătorul de sine însuşi, autor de paradoxuri clare ca apa limpede şi la fel ca ea de vertiginos, căci pentru el a simula înseamnă a se cunoaşte pe sine, misterios, dar fără să cultive misterul, misterios ca luna la amiază, fantomă taciturnă a sudului portughez, cine este Fernando Pessoa?“ (Octavio Paz)
„Cazul acestui scriitor portughez intrigă de mai bine de o jumătate de veac, pe măsură ce au devenit perceptibile dimensiunile halucinante ale proiectului său de viaţă şi de creaţie, ambiţia lui de a se multiplica printr-un soi de familie infinită. Faptul că a scris enorm de mult, în mai multe genuri literare, sub câteva zeci de nume diferite încă nu ar fi fost decât o excepţională performanţă cantitativă. Dar ambiţia de a-şi multiplica propria personalitate într-un proces de permanente transmutări, pare ea însăşi o «fugă» pe care numai limita biologică a putut-o opri. Proiectul său «heterologic» a devenit treptat exemplul unic de ficţiune somatizată care în literatura mondială îi poartă numele.“ (Dinu Flămând)
Antologia de faţă conţine principalele poeme semnate de Fernando Pessoa el însuşi, dar şi o bună parte din poemele atribuite de el lui Alberto Caeiro, Ricaerdo Reis şi Álvaro de Campos, precum şi texte critice, scrisori şi eseuri prin care membrii acestei vaste familii se comentau unii pe alţii.
Antologie, traducere din portugheză, prefaţă, tabel cronologic şi note de Dinu Flămând
Fernando Pessoa: este unul dintre cei mai reprezentativi poeţi ai secolului XX. Născut în 1888 la Lisabona, îşi petrece copilăria în Africa de Sud, la Durban, unde tatăl său vitreg fusese numit consul al Portugaliei. Aici viitorul scriitor şi-a făcut studiile şi a învăţat engleza, una dintre limbile în care a scris ulterior.
