Deşi din punct de vedere legal elevii şi studenţii înscrişi în programele de învăţământ public au acces la manuale în mod gratuit, România rămâne în urma ţărilor europene, având încă probleme cu optimizarea relaţiilor dintre edituri-cadre didactice-resursele ministerului învăţământului. Lipsa unei comunicări reale şi a unei strategii comune între aceşti actori face ca în prezent să nu fie respectat ceea ce statul este obligat să acorde, manuale noi şi gratuite. Astfel, sunt puse în circulaţie manuale din ediţii învechite şi demodate din punct de vedere calitativ şi intelectual. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă informaţiile primite din partea reprezentanţilor UER (Uniunea Editorilor din România) şi totodată propunerile UER către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind proiectul Legii Educaţiei Naţionale.
Gratuitatea manualelor a fost aplicată cu succes în ţara noastră începând cu anul 1948, când manualul unic elaborat, tipărit şi distribuit pe cheltuiala statului a fost mijlocul eficient de a arăta sprijinul concret al partidului comunist pentru alfabetizarea şi apoi educaţia tineretului.
Pentru că a asigurat voturi şi imagine guvernelor postdecembriste, prevederea a fost preluată în actele normative, fără a avea o acoperire practică în efortul financiar al statului, preocupat sa achiziţioneze manuale cât mai ieftine, pe măsura infimului buget alocat.
La rândul lui, obsedat să asigure „obiectivul de partid şi de stat”, aparatul ministerului n-a ezitat să inventeze următoarele măsuri birocratice: praguri eliminatorii de preţ, care au asigurat revenirea manualelor unice, cu preţ de dumping la zeci de discipline (2001-2006); metodologii menite să obstrucţioneze concurenţa şi calitatea, cu scopul unic de a avea cantităţi mari la costuri mici; blocarea noilor generaţii de manuale, deşi la clasele V-VIII s-au împlinit 14 ani de la apariţia primelor ediţii.
Privindu-se în oglinda Europei, România ar avea de ce sa roşească: este singura ţară care îşi amăgeşte elevii şi familiile acestora, promiţându-le prin lege gratuitatea manualelor la învăţământul obligatoriu, fără a avea resursele bugetare corespunzătoare.
Mai cinstit ar fi să procedeze ca Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, mult mai bogate ca România, sau chiar ca statele din zona est-europeană (Ungaria, Cehia, Polonia, Bulgaria) confruntate cu aceleaşi probleme privind accesul la resurse, care aloca subvenţii cu scop de protecţie socială sau dau libertate şcolilor şi comunităţilor locale să achiziţioneze un număr suficient de exemplare pentru lucrul la clasă şi pentru studiul individual în bibliotecă, celelalte manuale fiind procurate de părinţi de pe piaţa liberă.
În acest fel, s-ar rezolva următoarele probleme:
Elevii ar avea acces la manuale de calitate, aşa cum cer atât cadrele didactice, cât şi părinţii;
Editurile s-ar afla într-o competiţie deschisă, ce ar permite şi autorilor să se perfecţioneze constant.
Cadrele didactice, şcolile şi părinţii ar selecta variantele cele mai potrivite şi ar avea la dispoziţie întregul set de manuale utilizate în învăţământul românesc.
Fondurile (şi aşa puţine) ar fi utilizate judicios, şi n-ar fi risipite într-un simulacru de generozitate a unui stat care este profund afectat de criză, dar împarte aceleaşi haine vechi şi săracilor şi bogaţilor, obligându-i să le poarte zilnic, chiar dacă aceştia preferă şi ar putea să-şi cumpere ceva de calitate.
Pentru aceasta, ar trebui ca şi mentalitatea românilor să se schimbe, ei respingând o gratuitate iluzorie a manualelor promise de stat şi acceptând ideea unui acces nelimitat la toate resursele de învăţare existente în şcoală, care să corespundă nivelului calitativ european actual.
*
Totodată, Uniunea Editorilor din România a propus Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului următoarele modificări privind proiectul Legii Educaţiei Naţionale : Art. 55 (1): În unităţile de învaţământ public sau privat se utilizează manuale elaborate pe baza programelor şcolare ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Se abrogă Art. 55 (2): Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
iar Art 55 (3) devine (2): Cadrele didactice, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, selectează şi recomandă elevilor titlurile de manuale utilizate în procesul didactic. Cadrele didactice pot selecta şi auxiliarele curriculare care optimizează calitatea predării-învăţării-evaluarii.
Art 55 (4) devine (3): Elevilor din învăţământul obligatoriu public şi din învăţământul obligatoriu privat acreditat le este asigurat accesul gratuit la manualele şcolare, atât pentru învaţământul în limba româna, cât şi pentru cel în limbile minorităţilor. În acest sens, unităţile şcolare vor achiziţiona de pe piaţa liberă un număr corespunzător de exemplare, atât pentru desfăşurarea orelor la clasă, cât şi pentru studiul individual al elevilor şi cadrelor didactice în bibliotecă.
Se păstrează Articolul 55 (5), care devine (4) din proiectul Legii Educaţiei Naţionale: Finanţarea achiziţiei de manuale şcolare se asigură de către consiliul judeţean din sume cu această destinaţie din bugetul de stat, precum şi din bugetul propriu, în condiţiile legii.
şi (6), care devine (5): Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice şi materiale didactice care, prin conţinut, sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, în scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional.
Art. 56
(2) Se înfiinţează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma Şcolară de e-learning, astfel încât programele şcolare, lecţii ale celor mai buni profesori pentru fiecare disciplină, instrumente de lucru, exemple orientative de probleme de verificare a cunoştinţelor şi alte conţinuturi ce trebuie învăţate la şcoală să existe şi în format digital şi să fie accesibile permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor.
Art. 80
(2) f) evalueaza conţinutul proiectelor de manuale şi asigură finanţarea de bază pentru achiziţia de manuale destinată şcolilor.
Totodată UER stipulează că pot oferi specialiştilor din MECTS tot sprijinul pentru argumentarea propunerilor lor şi îşi manifestă disponibilitatea pentru orice dialog pe teme legate de problematica manualelor.
De acum aşteptăm, în speranţa că propunerile înaintate de UER în atenţia domnului ministru Daniel Petru Funeriu (MECTS) şi în atenţia autorităţilor, specialiştilor şi opiniei publice se vor soluţiona.