Joi, 9 iunie 2011, ora 18:00, la Librăria BookCorner (Str. Eroilor nr. 15, Cluj), va avea loc lansarea volumului “Camionul bulgar” de Dumitru Ţepeneag, Editura Polirom, precum şi lansarea volumului “Dumitru Tsepeneag and the Canon of Alternative Literature/ Dumitru Ţepeneag şi canonul literaturii alternative” de Laura Pavel, în traducerea lui Alistair Ian Blyth, Champaign & Dublin & London, Dalkey Archive Press, 2011, prima monografie critică despre Dumitru Ţepeneag apărută în Statele Unite. La întâlnire vor fi prezenţi, pe lângă Dumitru Ţepeneag şi Laura Pavel, traducatorul Ian Blyth, precum şi criticul literar Alex Goldiş.
“Camionul bulgar” reprezintă o poveste de dragoste între personajul-narator şi Milena/Mailena, scriitoare slovacă. Pasiunea ia naştere în lumea virtuală printr-un asiduu schimb de e-mailuri care se încrucişează cu mesajele către soţia Marianne, aflată la New York pentru a-şi trata o boală misterioasă. Naratorul îl plăsmuieşte în paralel pe Tvetan, camionagiul bulgar şi viril, în periplu prin Europa, pe Beatrice, dansatoarea greu de penetrat şi iubitoare de arici, şi le împleteşte destinele în chipul straniu şi original care-i este propriu lui Dumitru Ţepeneag.reprezintă o poveste de dragoste între personajul-narator şi Milena/Mailena, scriitoare slovacă. Pasiunea ia naştere în lumea virtuală printr-un asiduu schimb de e-mailuri care se încrucişează cu mesajele către soţia Marianne, aflată la New York pentru a-şi trata o boală misterioasă. Naratorul îl plăsmuieşte în paralel pe Tvetan, camionagiul bulgar şi viril, în periplu prin Europa, pe Beatrice, dansatoarea greu de penetrat şi iubitoare de arici, şi le împleteşte destinele în chipul straniu şi original care-i este propriu lui Dumitru Ţepeneag.
«Dificil» (în atitudinile publice şi în textele literare deopotrivă), sabotând, în mod sistematic, previzibilitatea, prozatorul ne obligă, de fapt, să-l citim (şi) prin lentila textelor sale programatice, în care experienţa poetică a suprarealismului doctrinar fuzionează cu «metoda» unor noi romancieri d’antan precum Robbe-Grillet, Robert Pinget, Jean Ricardou, iar telquelismul – cu filozofia existenţialismului european.”, a scris Paul Cernat.
„…un spirit ca argintul-viu, amator de «şotron» pe teren cultural, este mereu disciplinat de o conştiinţă scriitoricească fermă, cu reguli profesioniste şi cu linii teoretice pentru care optează, în care crede.” (Adina Diniţoiu)
„Unul dintre artizanii marcanţi ai sincronizării literaturii române, în anii ’60, cu literatura universală modernă, şef de şcoală literară, ulterior franctiror neobosit pe frontul înnoirii prozei, precursor al textualismului optzecist, revelator implicit (prin perfecta lui integrare temporară, fără stridenţe, într-o literatură europeană prin excelenţă occidentală, cea franceză) al europenităţii literaturii noastre…” (Nicolae Bârna).
Laura Pavel (n. 1968) este critic literar, conferenţiar universitar dr. la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. A publicat volumele: “Antimemoriile lui Grobei. Eseu monografic despre opera lui Nicolae Breban” (1997, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, 2004); „Ionesco. Anti-lumea unui sceptic” (2002); „Ficţiune şi teatralitate” (2003); „Dumitru Ţepeneag şi canonul literaturii alternative” (2007). Este coautoare a „Dicţionarului analitic de opere literare româneşti”, vol. I-IV (1998-2003, ediţie definitivă, 2007), şi a volumului „T(z)ara noastră. Stereotipii şi prejudecăţi” (2006).