La Editura LEDA, în colecţia LEDA CLASIC, a apărut o nouă traducere a capodoperei lui Lev Tolstoi, “Război şi pace”, în tălmăcirea unuia dintre cei mai valoroşi traducători români din limba rusă – Nicolae Iliescu. Acestă apariţie reprezintă un mare eveniment editorial pentru piaţa de carte din România.
“Mă pasionează istoria lui Napoleon şi Alexandru. Ideea de a scrie o istorie psihologică – romanul lui Napoleon şi Alexandru –, conştiinţa posibilităţii de a face un lucru mare m-a cuprins acum ca un nor de bucurie. Toată mârşăvia, toată vorbăria, toată nebunia, toate contradicţiile din sufletul oamenilor care i-au înconjurat şi din ei înşişi.” (Tolstoi, Jurnal)
“Tolstoi este un scriitor minunat. Niciodată anost, niciodată prost, niciodată obosit, niciodată pedant, niciodată teatral.” (James Joyce)
“Război şi pace” a avut o geneză agitată şi poartă amprenta creatorului său sfâşiat fără încetare de tendinţe conflictuale. Romanul a devenit terenul de manifestare a zbuciumului interior, a cărui evoluţie, opunând mereu esenţialul artificialului, va substitui realul şi viziunea exterioară cu părerea subiectivă şi rezultatul viziunii interioare. Fidel propriilor exigenţe, Tolstoi a făcut din Război şi pace o capodoperă a literaturii universale, imprimându-i un caracter profund uman. (Jean THIEULIN)
“Lumea n-a mai cunoscut, probabil, un alt artist a cărui esenţă etern epică, homerică, să fie atât de puternică. În creaţiile lui sălăşluiesc forţa elementară a eposului, ritmul şi uniformitatea lui solemnă, prospeţimea lui aspră, pregnantă, savoarea, sănătatea lui de nezdruncinat, realismul indestructibil.” (Thomas MANN)
Lev Nicolaevici Tolstoi s-a născut la 28 august (9 septembrie) 1828, la Iasnaia Poliana. Personalitate monumentală a vârstei de aur a literaturii ruse, temperament pătimaş, căutând răspunsuri la întrebările care l-au urmărit o viaţă întreagă, a creat o operă bogată care i-a reflectat trăirile şi destinul: romane (Război şi pace, Anna Karenina, Învierea), o trilogie autobiografică (Copilăria, Adolescenţa, Tinereţea), drame psihologice (Puterea întunericului, Cadavrul viu), scrieri filosofice (O confesiune, Religia mea, Ce este arta?, Împărăţia lui Dumnezeu este cu tine), nuvele şi povestiri (Sonata Kreutzer, Moartea lui Ivan Ilici, Hagi Murad, Povestiri din Sevastopol, Stăpân şi slugă, Cuponul falsificat, Albert). A cunoscut gloria universală, iar opera sa şi-a pus amprenta, mai mult decât oricare alta, atât pe literatura rusă, cât şi pe cea universală. A murit la 7 noiembrie (20 noiembrie) 1910, la vârsta de 82 de ani.