În curând, volumul “Ticăloşi fără glorie” de Quentin Tarantino, titlu cunoscut publicului mai ales datorită adaptării cinematografice din anul 2009, va apărea la Editura Art, în traducerea Andrei Matzal şi cu o prefaţă de Cristian Mărculescu, în colecţia “Guerrilla de pe noptieră”.
Deopotrivă scenarist şi regizor, Tarantino şi-a obişnuit nu doar fanii, ci şi publicul larg, cu publicarea scenariilor sale. Literatură în toată regula, “Ticăloşi fără glorie” cuprinde o serie de scene care nu se regăsesc în cele aproape trei ore ale filmului, oferind cititorului un plus de Tarantino.
Considerat de cea mai mare parte a criticii drept cel mai bun film din 2009, “Ticăloşi fără glorie” este, după cum o spune şi Tarantino, capodopera sa cinematografică. Fapt susţinut de numeroasele nominalizări şi premii primite până acum. Lăsând cifrele să vorbească de la sine, filmul care îi are în rolurile principale pe Brad Pitt şi pe Cristoph Waltz a primit până acum 36 de nominalizări şi 54 de premii, cărora li se adaugă alte 8 nominalizări la Premiile Oscar, ce vor avea loc în curând. Printre prestigioasele distincţii se numără Premiul pentru Cel mai bun Actor, care i-a revenit lui Cristoph Waltz la Festivalul de la Cannes din 2009, un Glob de Aur care i-a revenit tot lui Waltz, actor care a mai încasat şi un Premiu BAFTA pentru acest rol. Printre cele 8 nominalizări la Premiile oferite de Academia Americană, “Ticăloşi fără glorie” vizează Premiul pentru Cel mai bun film şi Premiul pentru Cea mai bună regie. În cadrul Galei Best Film Fest, derulate anul trecut în Capitală, nonconformista peliculă de război a lui Tarantino a fost desemnată drept „Cel mai bun film străin care a rulat în România în 2009″.
„Tarantino ne aminteşte, magistral şi emoţionant, că între un teanc de foi scrise sau tipărite şi un aparat de filmat există o oarecare deosebire. Aşa cum numai marii cineaşti o pot face, rar şi memorabil, nonconformistul Tarantino ajuns la maturitate artistică redescoperă arta cinematografică. Fiecare minut din cele aproape 150 ale filmului e o demonstraţie ataşantă, tulburătoare a ceea ce poate face imaginea cinematografică şi nu poate face cuvântul (…) Ieşind de la filmul gloriosului ticălos Tarantino, m-am simţit de parcă n-aş mai fi fost la cinema de zece ani „ (Cristian Tudor Popescu, Gândul).