Editura Vellant vă invită vineri, 6 decembrie, de la 18:30, la dubla lansare a celor mai recente volume din Colecția de Poezie: ”Fată întânlește instituție” de Ioana Iuna Șerban și ”ma-ma” de Tudor Crețu, în cadrul Târgului de carte Gaudeamus (ROMEXPO – Pavilion B2, stand 69).
Invitați: Ștefan Manasia, Sorin Despot și Mircea Pricăjan
”Fată întânlește instituție”
O poveste hipnotică a cărei logică internă ia naștere la suprapunerea stărilor din diferite momente, interpretate și înțelese, toate, din perspectiva unui prezent aproape ratat, compromis și arid, în orice caz. Poate cel mai coerent discurs postpandemic din ultima vreme despre experiența socială colectivă a ultimilor ani (pandemie, război și, în general, toate cataclismele noastre de toate zilele), despre ce am fi putut fi și ce suntem până la urmă, despre ridurile și ticurile dobândite în timp, carcase și vigilența cu care le păzim, cu nervii încordați în conservarea rutinelor și „gesturi/care să amâne momentul, să îndepărteze decizia” – iată sufletul poeziei pe care o scrie Ioana Iuna Șerban. Cu o politică rutinieră de mare forță și, în același timp, cu un soi de discreție a filtrelor, e un sezon al uraganelor aici în care, dincolo de toate turbulențele – personale, sociale etc. – strălucește frumos și mândru golul unei generații. – Andreea Pop
Despre pictură și muzică nu poți comenta decât aberând. Dar despre poezie? Despre senzualitatea exhibată ca un triumf rănit? Despre privirea eroinei care survolează delirul și discoteca din creierele celorlalți, îngăduindu-și – princiar – mici eseuri antropologice, sociologice, filosofice? Despre corporealitatea care îmbibă amintirile, le modulează, sincronizând Orașul cu salcâmi cu scena Troienilor lui Kavafis? Despre toate acestea te poți numai bucura că există în poemele Iunei, honest witness (așa cum W. H. Auden îl recunoaște pe Kavafis într-o memorabilă prefață) al unei lumi ce-și întinde tenta-culele – panica, desfrâul, invidia, candoarea, deșertăciunea – prin continuumul ultimelor decenii postcomuniste. – Ștefan Manasia
Ioana Iuna Șerban, născută în 1990, este curator la MARe/Muzeul de Artă Recentă, poetă și doctor în Filologie, cu o teză despre nou în relația imagine-text în cultura contemporană. A curatoriat expozițiile Castelul destinelor încrucișate, Ce-i de văzut. Fotografia în România după 2000 (alături de Michele Bressan), Fete de vis: Idealul feminin în arta românească (alături de Erwin Kessler). A participat cu texte critice în cataloagele Mamuca, Diversitate Stilistică, Rai din Iad, Fete de vis: Idealul feminin în arta românească, GPS, Ștefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and Space, Marginali, izolați și excluși în arta românească, Din senin!, Arta și Orașul 1974-2021. A tradus cataloagele/volumele Mamuca: Mai Mult ca Abstractul, Florin Mitroi. Zile, Diversitate Stilistică cu răspundere limitată, Tricolor, GPS. Geometrii PostSistem în Arta Românească de Acum, Din senin!, CSA. Clubul Sportiv al Artelor, Arta și Orașul 1974-2021. Volumul de debut în poezie este Zero-Unu, apărut în 2014 la editura Brumar, nominalizat la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. În 2021, la editura Vellant, i-a apărut al doilea volum de poezie – Un viitor care se potrivește trecutului – volum însoțit de reproduceri după lucrări de Anca Mureșan, volum nominalizat la premiul Tânărul Poet al Anului și la Premiile Ficțiunea.
”ma-ma”
„Supraviețuiesc scriind. Transformând, cât și cum mă țin puterile, ce mi se întâmplă în literatură. Încă o dată, față cu hăul, n-am avut altă armă – decât literatura. Convertirea, în timp real, a veninului în medicament, a prăbușirii în bungee jumping. ” – Tudor Crețu
ma-ma este o explorare profund personală a pierderii într-o manieră surprinzătoare, de o aparentă detașare care face ca subiectul să pară mai accesibil și mai puțin apăsător.
ma-ma s-a împrumutat de la CAR, să se opereze. A pus de-o parte bani, (dreptunghiuri, muchii treze), i-a învelit în hârtie. Mi-a arătat unde sunt. (În dulapul de la intrare). Și a azvârvlit peste o mână de pământ, un pumn de sare. Mama se piaptănă cu liniarul, gradează tot. (Măsura, măsura, măsura…). Firele de păr le-mparte păsărelelor, le pune pe pervaz. Mama stropește cu apă sfințită – sticla se încinge și ea ca o plită – pătrunjelul, ștevia, mărarul. Mama are pantofi second hand, vârf aproape rotund. Și palton peticit. Contribuția mea…, mi-o aduc aminte spunând. Aprindea aragazul. A cotizat/ dat. La CAS, la Stat. Și-acu tre să mă-mprumut din nou. A pus oala pe foc, și-a fiert un ou. În plină zi. În plină amiaz`. Eu aș fi dat, pur și simplu, drumul la gaz.
Tudor Crețu s-a născut în 1980 și este scriitor, manager al Bibliotecii Județene Timiș „Sorin Titel” și jurnalist. Scrie poezie, proză, critică literară. Organizează, alături de colegii de la B.J.T., diferite evenimente culturale – Festivalul Internațional de Literatură LitVest, Pătura care citește, ConCentrica, Lecturi aprinse etc. A debutat editorial ca poet, cu Dantelăriile Adelei (2001). Au urmat volumele de versuri Obiectele oranj (2005), Fragmente continue. Poeme live (2014) – Premiul „Cartea de poezie a anului” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, studio live (antologie, 2015), Blesteme & more (2021) – Premiul „Cartea de poezie a anului” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara. Proză: Omul negru (roman, 2008) – nominalizat la Premiul Național „Euridice”, Casete martor I (roman, 2013) – nominalizat la secțiunea „Tânărul prozator al anului” (Gala Tinerilor Scriitori din România) și câștigător al Premiului „Ioan Slavici” (Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timișoara), Casete martor II (roman, 2015), Maluri (roman, 2023) – Premiul Cartea de proză a anului 2023 (Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Timișoara).
