Vineri, 22 noiembrie, începând cu ora 17.00, Muzeul Național al Literaturii Române îi invită pe iubitorii de cultură din capitală, la vernisajul expoziției „V. Voiculescu – 140 de ani de la naștere. Eros și Agape. Viața unui scriitor și medic”. Evenimentul va avea loc la sediul din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, în prezența nepotului scriitorului, Andrei Voiculescu, a Monicăi Pillat, a Teodorei Stanciu și a lui George Ardeleanu. Amfitrion va fi Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române.
Expoziția este ilustrată cu documente originale din patrimoniul MNLR (manuscrise, cărți poștale, scrisori – inclusiv corespondența de dragoste dintre V. Voiculescu și soția sa –, acte și obiecte personale, fotografii), cărți cu dedicații olografe către Lucian Blaga sau Mihail Sadoveanu, ediții princeps, lecturi radiofonice din opera autorului, păstrate în arhivele Radiodifuziunii Române.
Cu prilejul acestui eveniment, MNLR readuce în atenția publicului viața și opera lui Vasile Voiculescu (1884-1963), poet, prozator, dramaturg, dar și medic devotat, pentru care „medicina nu este o profesie, ci o pasiune” exercitată fără interese materiale, acesta fiind supranumit „doctorul fără de arginți”.
Expoziția surprinde universul literar și existențial al lui V. Voiculescu din perspectiva iubirii, „unica vecie dată nouă” – cum o descrie într-un vers al său din sonetul CLXXXIII –, atât ca act spiritual suprem, cât și ca forță pasională „care mișcă sori și stele”.
Potrivit lui Alexandru Paleologu, erotismul său „atinge cosmogeneza, fără a pierde nici o clipă concretul carnal. […] Imitându-l pe Shakespeare, doctorul Voiculescu s-a contaminat cu geniul; ca urmare, a dat o proprie operă genială, de sine stătătoare”.
Dincolo de personalitatea sa culturală – „Poet de fină sensibilitate, autor dramatic preocupat deopotrivă de durerile, ca și de marile probleme ale omului, […] novelist și povestitor de înaltă clasă” (Tudor Teodorescu-Braniște) –, descoperim un „om bun în toată firea”, iubitor și blând atât cu familia, cât și cu semenii săi, care și-a trăit viața ca un îndelung exercițiu spiritual.
Vasile Voiculescu s-a născut la Pârscov, în județul Buzău, în 1884. A urmat, după un an de studii la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, Medicina şi a devenit medic de plasă în mai multe județe ale țării. Primul său volum, intitulat Poezii, apare în 1916. Au urmat volumele Din Țara Zimbrului (1919), Pârgă (1921), Poeme cu îngeri (1927), Destin (1933), Urcuș (1937), Întrezăriri (1939), Poezii (1944). A mai scris proză fantastică (Capul de zimbru, Taina gorunului, Iubire magică, Lostrița, În mijlocul lupilor, Sakuntala, Ultimul berevoi, Chef la mănăstire, Schitul de ceară), teatru (Fata ursului, La pragul minunii, Umbra), roman (Zahei orbul). Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu au fost tipărite postum de Perpessicius, în 1964, la Editura pentru Literatură. Marele critic a considerat că acestea ating o culme a rafinamentului poetic, fiind „una din acele surprize pe care singure misterele creației ni le rezervă”.
Expoziția poate fi vizitată în perioada 22 noiembrie – 05 decembrie 2024.
