„Poetic relațional” este volumul care cartografiază parcursul poeziei marca Răzvan Țupa în ultimele trei decenii. Până în decembrie prețul de precomandă pentru volum este de 27,30 lei pe platforma Cartier. Volumul include 20 de imagini din practica de performance poetic.
”DECLIC şi de fiecare dată când/ rămânem singuri îndrăznim/ să fim împreună// şi sunt atâtea de spus/ încât putem să tăcem// gata să ne auzim/ unul pe celălalt//” („poetic relațional”, editura Cartier, 2024, p.75)
„Pentru mine, volumul Poetic relațional urmărește schimbarea de perspectivă în poezia ultimilor 30 de ani. Părăsind obișnuința rulării de sfaturi și recomandări spre conectarea cu instituții și autorități mai mult sau mai puțin culturale, practica poetică se transformă într-un demers continuu de integrare în fluxul relațional. Acest lucru are loc prin formulări (investigări) care includ performarea diferențelor (punerea în spațiu), regăsirea conexiunilor dintre poetici ori exersarea perpetuă a identității ca întâlnire” arată Răzvan.
Performance de poezie în imagini și text (2008-2024)
De obicei volumele de poezie se identifică exclusiv intențiilor autorului. Pentru „Poetic relațional” în centrul demersului se află interacțiunea poetică. Astfel că autorul trebuie să mulțumească editorilor dar și tuturor celor care au făcut posibilă succesiunea de 20 de imagini din practica de performance poetic a anilor 2008-2024, acceptând să susțină acest volum.
Prima imagine de forzaț (cu foliile) este datorată lui Silviu Dancu și este realizată la MARe/Muzeul de Artă Recentă, în evenimentul ”Linii de plutire”. Evenimentul realizat împreună cu Ioana Miron, 2022 orchestra desenele realizate pentru volumul „poetic. relația grafică” și un performance care a inclus folii de celofan, o rolă cu poeme transcrise, sursă de lumină și costumul anatomic.
(p. 3) Victor Fală a surprins la FILIT Chișinău, în septembrie 2024 momentul poetic cu rolă de celofan, scris live și costum anatomic.
(p. 6) Fotografia ARCUB din proiectul „Podul poeziei” din grădina MNLR, 2022 cu folii de celofan și pagini de hârtie suspendate.
(p. 9) Imagine de la sediul AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică, din proiectul „Capilar” cu Cristina Lilienfeld, din 2023 cu dans, poezie, role de celofan, proiecție și litere suspendate.
(p.10-11) Foto Ioana Roman, în 2022 cu costum și folie de celofan pentru un proiect în curs de finalizare semnat de Mihai Ivașcu.
(p.12-13) Secvență Street Delivery 2023 cu costum anatomic în lectură live într-un eveniment semnat de Karmen Florea.
(p. 28-29) foto ARCUB din proiectul „Podul poeziei” din grădina MNLR, 2022 cu iluzia tricoului și sursa de lumină.
(p. 36-37) Imagine de la sediul AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică, din proiectul „Capilar” cu Cristina Lilienfeld, din 2022 cu dans, poezie, role de celofan, proiecție și litere suspendate.
(p. 76-77) Cosmin Manolescu a surprins la Forum Danca, în Lisabona, în 2019 o repetiție Capilar de dans și poezie de pe skateboard, într-un proiect al Fundației Gabriela Tudor.
(p. 88-89) Pentru Festivalul Internațional de Literatură București, Andrei Gheorghe și Bogdan Alexandru Stănescu făceau parte din juriul evenimentului din 2015 care a inclus nuditate parțială și lectură după text scris pe corp.
(p. 129) Pentru a doua serie de evenimente din proiectul Dansliteratura, la Timișoara, în Galeria Jecza, Cristina Lilienfeld a interacționat pentru ”Capilar”, în toamna lui 2017 cu dans și lectură live cu pagini suspendate.
(p. 130-131) Livia Ștefan a inclus într-o serie de fotografii proprie în 2011 un moment poetic. Raportul tensionat armă, limbă, glonte a făcut ca un video de prezentare a seriei de evenimente de poezie în performance poetic să fie exclusă de pe platformele online în 2024 pentru nerespectarea regimului munițiilor.
(p. 170-171) Diana Marincu și Bianca Băilă și-au fotografiat pisica în 2010 alături de una dintre lucrările lor carte-obiect realizate pornind de la poemele din seria „corpuri românești”.
(p. 214-215) Poezia în dans este surprinsă de Alberto Groșescu la unul dintre evenimentele din seria Nocturnele de poezie contemporană ARCEN din 2017. Alina Toader (școala Tango Mood) și Dragoș Samoil (școala Tango Pasion) sunt în fața publicului într-o evoluție în care cuvintele rostite funcționează în locul muzicii.
(p. 223) Alexandru Vakulovski semnează imaginea de la Memorialul Ipotești, din 2023 dintr-un performance „Ispășești la Ipotești” folii si proiecție
(p. 224-2025) Poeta daneză Ulrikka S Gernes a surprins la Ars Poetica Festival, la Bratislava, în 2008 primul șotron poetic relațional desenat în performance pe scenă.
(p. 239) foto MNLR, Casa Anton Pann, 2019- skateboard și costum anatomic
(p. 240-241) Fotografia de la Festivalul Internațional de Poezie București din 2016 surprinde o secvență din Maratonul poeziei la care a participat poetul korean Ko Un, la Biblioteca Centrală Universitară, un performance poetic marcat de nuditate completă și de desenele semnate de Elodie Chiper.
(p. 242) Un Cristian și Nicu Rotaru au surprins momentul de lectură filmat pe Strada Poeziei din București în 2008 pentru un proiect care le aparține.
Imaginea care încheie volumul cu poezie prezentată este o lectură în costum anatomic în mișcare pe skateboard îi este surprinsă de Alberto Groșescu, la Nocturnele de poezie contemporană ARCEN, 2020.
Poetic în performance și influențe străine și românești
„Sigur că și până în 2008 puteam să vorbesc despre poezie în performance pentru mine. Dar până la momentul șotronului poetic de la Bratislava meritul evenimentelor a fost mai puțin asumat din partea mea. Venea mai degrabă din adaptarea la situațiile de moment. Că era vorba de publicul din cafenelele în care veneam cu o lectură de poezie pop-up până în 2001, ori despre prezentarea cu bandă audio la Biblioteca de Poezie ținută de Cristian Cosma la Litere în București și Nina Vasile, cu longeviva sa întreprindere Poezia în viață, scrisul continua să fie ceva distinct de prezentare în demersul meu. Probabil că în acest interval, în ce mă privește, influența cea mai mare în integrarea a ceea ce scrie de scris și performance într-un demers unitar au avut-o dialogurile cu Gheorghe Iova și cu Irinel Anghel (care a și coordonat un spectacol în care a folosit poezia din Fetiș în 2001) ca și întâlnirile cu prezentările semnate Katalin Ladik și Carolyn Forché (2008, Bratislava) ori Lydia Lunch (2012, București).
Importantă pentru etapa finală a proiectului poetic relațional este dimensiunea performativă oferită de Vanessa Place în 2013, în cadrul evenimentului organizat de Gene Tanta la București. Identitate și formă în Poezia Inovatoare Contemporană a inclus mai multe evenimente cu Ioana Ieronim, Toby Altman, Elena Vlădăreanu, Vanessa Place, Răzvan Ţupa, Johannes Göransson, Radu Vancu, Jennifer Karmin, Andra Rotaru, Iulia Militaru, Chris Tanasescu, Caius Dobrescu și Gene Tanta. Contează încă și schimburile de direcție expresivă marcate de Vlad Moldovan, Anca Bucur ori Mugur Grosu pe scenă în acești ani. Pentru dimensiunea românească a poeziei în performance pot să recunosc impactul hotărâtor pe care îl are încă reformularea avangardistă (prin Gellu Naum, Gherasim Luca, Isidore Isou ori Tristan Tzara) dar și detaliile esențiale ale domeniului oferite de Valery Oișteanu, Magda Cârneci, Bogdan Ghiu, Peter Sragher. Așa se face că în 2016, la întâlnirea cu viziunile propuse de autori precum Andrej Sen-Senkov, Aase Berg, Sinead Morrissey ori Raul Zurita la festivalul Poetry International în Rotterdam, pot vorbi despre primul moment format de la un capăt la altul pentru viziunea poetic relațional.
În 2024, poezia în performance și-a recăpătat în România un loc tot mai vizibil odată cu evenimente ca Swords (București), Strada fără nume sau Comuna 30 (Timișoara), Slam Poetry Transylvania (Cluj Napoca), Corpul Poetic (Sibiu), Poezia experienței (Iași) ori Poezia e la Bistrița și Poets în Transylvania, zona de poezie din FILIT, dezvoltat din 2023 și la Chișinău, dar și prin demersurile personale semnate de Dmitri Miticov, Cătălina Matei, Viku Zenescu, Florentin Popa, Cosmina Moroșan, Luca Ouatu, Cătălina Stanislav, Deniz Otay, Vlad Moldovan, Tudor Pop, Laura Francisca Pavel, Valeriu Cuc, Valentina Chiriță, Ioan Coroamă, Yigru Zeltil, Lena Chilari ori Lorena Enache.
Sunt convins că zona experimentală are de spus multe în poezia românească de azi cu direcțiile pe care le conturează proiectele propuse de Teona Galgoțiu, Mihnea Bâlici, Maria Martelli, Vasile Gribincea, George State, Paula Erizanu, Cătălin Șuteu, Iustin Butnariuc, Diana Cornea, Alberto Păduraru, Simona Sigartău ori Adelina Pascale le sugerează deja. Iar enumerarea de autori e nevoie, evident să continue, dar trebuie pomenit și tot ce fac pentru domeniu platforme precum Visceral, Noise Poetry, Cenaclul X, O mie de semne, Literomania, Institutul Blecher, Cenaclul Pavel Dan, Pragul Vaida, Nepotu’ Lui Thoreau, Matca Literară, Haimanale Literare, Perfect contemporan, citestema.ro, ori Timpul, Echinox și Familia”, concluzionează Răzvan Țupa.
Ce cuprinde volumul cu poezie „Poetic relațional” (editura Cartier, 2024)
Cele cinci părți ale volumului sunt:
- Republica poetica – 15 secvențe parcurgând practica poeziei (2012-2024)
- Poetic, cerul din Delft– 4 secvențe de raportări și clasificări (2006-2011)
- Corpuri românești– 3 secvențe de identificări (2001-2005)
- Fetiș– 4 secvențe de celebrări (1995-2001)
- Deschideri– secvența finală de exersări în șase tablouri ale poeziei românești din 2012)
Cele cinci părți ale volumului sunt organizate în 12 secțiuni (sau faze): &-Lumea obișnuită, Z-Chemare, Y-Refuz, X-Mentor, W-Alegere, V-Teste/ aliați/ inamici, U-Cufundare în peștera cea mai adâncă, T-Confruntarea, S-Răsplată/ premiul, R-Revenire/ întoarcere, Q-înviere și „-Elixir/ libertăți.
„Edouard Glissant teoretiza poezia relației ca totalitate a diferențelor dintre noi într-o lume post-colonială. Realizarea selecției Poetic relațional la editura Cartier din Chișinău (Moldova), după discuții cu edituri din București și Iași (România), arată și că identitatea poeziei este una a vocilor distincte (din țări care ajung până și să fie formulate diferit) care își asumă și gestionează legăturile uneori paradoxale dar întotdeauna stabile”.
poetic relaţional – o compensare românească (1995- 2024) de răzvan ţupa
Volumul „poetic relaţional” oferă cititorului o privire completă asupra instrumentelor folosite de poezia contemporană.
Adunând poeme scrise între 1995 şi 2013, „poetic relațional” propune un traseu de lectură al poeziei scrise de răzvan ţupa în aceşti ani şi pune faţă în faţă texte din volumele „fetiş” (2001), „corpuri româneşti” (2005) şi „poetic. cerul din delft” (2011) cu poemele relaţionale scrise şi publicate în urma atelierelor de poezie susţinute de autor în ultimii cinsprezece ani.
„poetic relaţional” cu subtitlul „o compensare românească” răspunde cititorului care încearcă să identifice liniile de forţă ale poeziei de azi ca şi celor care se îndoiesc de coerenţa demersului poetic din ultimii 30 de ani. Reperele pe care le urmăreşte selecţia poemelor din volum sunt:
– Poezia în calitate de instrument expresiv de lucru la nivelul conştiinţei (public şi privat).
– Poezia drept joc escapist, suferind de complexe prin care îşi sabotează oferta gratuităţii.
– Poezia din plonjarea prin subconştientul discursurilor publice.
Este capătul unui drum început în 2013 în discuțiile cu Claudiu Komartin care mi-a și propus ca „Deschideri” să fie ultima secvență a antologiei ca și Anei Toma, prima persoană care mi-a inclus într-o carte cu poeme o fotografie.
Mulțumirile finale se datorează lui Gheorghe Erizanu, care a făcut din „poetic relațional” în sfârșit o realitate la editura Cartier, lui Emilian Galaicu-Păun și Luciei Țurcanu în calitate de lectori ai variantelor finale pentru cartea cu numărul 60 din colecție și lui Vitalie Coroban pentru viziunea grafică atât de potrivită proiectului, arată Răzvan Țupa.
Video aici https://www.instagram.com/p/DCYxjpLqKHq/
Răzvan Ţupa s-a născut la Brăila în 1975. Primul său volum publicat în 2001, “fetiş”, a fost distins cu Premiul naţional pentru poezie „Mihai Eminescu“, la Botoşani, in ianuarie 2002. În 2003, „fetiş – o carte românească a plăcerii” a făcut obiectul unei a doua ediţii revăzute şi adăugite la Editura Vinea.
În 2005 a publicat volumul “corpuri româneşti” la editura Cartea Româneasca. Iar în 2011 a lansat “poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti” la Casa de Editură Max Blecher. A publicat în 2022 volumele ”poetic. relația grafică”(Casa de Pariuri Literare), cu desene de Ioana Miron, și ”poetic. interfața sonoră” (editura Cartier).
A fost unul dintre fondatorii revistei de poezie Versus-Versum pe care a condus-o ca redactor şef din 2005 până în 2007.
Din 2006 până în 2008 a fost redactor şef al revistei Cuvântul.
A participat la festivaluri, ateliere şi lecturi de poezie în Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Buzău, Chişinau şi în străinătate (Banska Stiavnica, Berlin, Bratislava, New York, Paris, Praga, Roma).
Între 2005 si 2010 a organizat întâlnirile „Poeticile cotidianului”, iar din septembrie 2010 a lansat „Atelierelationale”, un proiect de încurajare a interacţiunii poetice pornind de la formularea unor principii de poetică relaţională. Serile literare organizate între 2005 şi 2010 sunt documentate în volumul „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mişcare la Republica Poetica” (Casa de Pariuri Literare, 2015). Realizează ”citEști” pentru Aleph News. Răzvan Ţupa scrie pe www.poetic.ro
„Poetic relational” de Răzvan Țupa (preț precomandă 27,30 lei)
Date tehnice
ISBN:9789975868235
Editura:CARTIER
Colecție:Cartier de colecție
An ediţie:2024
Ediţie:I
Format:130×195, legat, supracopertă
Număr de pagini:256
Mai multe detalii aici
