Unul dintre puținii autori care chiar știu cu ce se mînca stalinismul în URSS și la noi, înainte și după ce România s-a trezit cu un regim comunist importat de la Moscova, e Stelian Tănase. Pentru asta romancierul și istoricul care a devenit acest absolvent de filosofie din anii optzeci, s-a documentat temeinic, în arhive, inclusiv în dosarele securității ajunse la CNSAS, în presa vremii și în memorialistica despre această perioadă. Astfel că are o triplă perspectivă asupra evenimentelor vremii. Una e aceea a luptelor pentru putere între partide de pînă la dictatura lui Carol II, urmată de dictatura generalului Antonescu după scurta lui coabitare cu legionarii, așa cum a fost oglindită în presa vremii. Alta vine din documentele oficiale și din rapoartele Serviciului Secret de informații scoase din arhive. Iar cea de a treia, cea mai consistentă, provine din știrile și faptele diverse consemnate în ziare. Zvonuri despre sfîrșitul lumii, eseul lui despre cum a ajuns comunismul la putere în România, poate fi citit și ca un roman nonficțional; istoricul lasă ușa deschisă prozatorului realist care plimbă o oglindă de-a lungul drumului străbătut de bucureșteni în acea perioadă*.
Spre deosebire de majoritatea autorilor care scriu onest la noi despre anii 40-50, Stelian Tănase s-a documentat despre stalinismul real dinainte de 1990. Dacă-l întrebai, îți spunea cu amănunte picante sau cutremurătoare, cine erau și ce făcuseră Beria, Kaganovici, Malenkov, Molotov și cîți alții din cercul de putere al lui Stalin. Îți putea spune și ce făcuseră trupele „eliberatoare” sovietice – altceva decît ceea ce scria în manualele ticluite în așa fel încît să nu-i supărăm pe sovietici. În Zvonuri despre sfîrșitul lumii, Stelian Tănase scrie balzacian un text nonficțional despre ceea ce s-a întîmplat în România, dar mai ales în București, între anii 1944 și 1953. Adică de la invazia rușilor pînă la moartea lui Stalin.
Bucureștenii sînt personajul colectiv al cărții, cei ce sînt bombardați în timpul războiului mai întîi de americani, iar după 23 august 44, de germanii furioși, în retragere. Ei asistă consternați la intrarea în oraș a tancurilor rusești, fiindcă Stalin, noul aliat al României, și-a lăsat trupele să facă blestemății ca într-o țară ocupată. Au aclamat intrarea rușilor în capitală scursurile orașului și puținii comuniști care ieșiseră din ilegalitate. Asta în timp ce americanii și englezii dădeau asigurări că vor susține cauza României în fața lui Stalin, iar comuniștii se pregăteau să preia puterea politică. Ziarele comuniștilor, Scînteia și România liberă, salută extaziate intrarea rușilor în țară, în numele prieteniei cu URSS, în vreme ce presa burgheză își îngăduie timid să mai dea cîte o știre despre abuzurile trupelor rusești. Mai tîrziu la alegerile din 47, cînd comuniștii iau puterea politică susținuți de ruși, iar regele e silit să demisioneze, ziarele pe care nu le controlează ei dispar unul cîte unul. Dispar și ziarele care trecuseră de partea comuniștilor, soartă pe care o vor avea și partidele istorice ai căror lideri sînt băgați în pușcărie. Arestați și întemnițați vor fi și membrii de rînd ai acestor partide, cu sau mai ales fără proces, notează Stelian Tănase care urmărește și cum au avut loc naționalizarea și lupta de clasă împotriva burgheziei. De la marile naționalizări cărora le cad victime industriașii, marii proprietari de pămînt, se ajunge și la naționalizări de imobile și a micilor afaceri. Nu scapă de naționalizare nici cîrciumile de cartier, în afară de restaurantele de lux. În criză de cadre, partidul unic recrutează infractori, care ajung să conducă Miliția, și numește directori peste întreprinderile naționalizate din rîndul muncitorilor analfabeți sau sumar școlarizați, care le duc rapid la ruină, în vreme ce Scînteia anunță victoriile proletariatului. Pe scurt tot ce s-a întîmplat în România pînă la moartea lui Stalin, cînd bucureștenii care sperau că Partidul va slăbi șurubul au constatat că s-au înșelat în așteptările lor. Se sfîrșea o lume a cărei soartă era mai rea decît cele mai pesimiste zvonuri.
Cristian TEODORESCU
*”Zvonuri despre sfîrșitul lumii” de Stelian Tănase, Editura Corint, carte distinsă cu Premiul Cartea de eseu/ publicistică /memorialistică a anului 2023, premiu oferit de AgențiadeCarte.ro, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii.