spot_img

”Poezia vine mâncând”, cu Cosmin Perța!

Pentru Cosmin Perța literatura și ficțiunea sunt instrumentele prin care memoria este (re)întrupată și (re)vizitată! Firește, discuția cu el,  la Black Habit (Calea Griviței nr.77), într-un decor luminat de un sfeșnic cu 12 brațe, miercuri, 4 septembrie 2024, a fost memorabilă! ”Poezia vine mâncând. De ce? Pentru că mă gândesc la acumulare. E foarte complicat să scrii poezie dacă nu acumulezi suficient experiență. Procesul meu de a scrie poezie este de a acumula până la punctul în care trebuie să iasă afară ceva. Și e nevoie de un timp. Eu scriu poezie destul de greu tocmai pentru că am nevoie  de partea asta de acumulare.”, a mărturisit Cosmin Perța la V.I.P. – Vin. Intimitate. Poezie, în cadrul ediției a XVII-a a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD

În fiecare seară, până duminică, 8 septembrie 2024, între orele 20.00 – 21.00, spectatorii pot rezona cu poeziile citite de 7 poeți români contemporani –  Ligia Keșișian (luni, 2 septembrie 2024), Iulian Tănase (marți, 3 septembrie 2024), Cosmin Perța (miercuri, 4 septembrie 2024), Florin Iaru (joi, 5 septembrie 2024), Ioana Crăciunescu (vineri, 6 septembrie 2024), Dan Mircea Cipariu (sâmbătă, 7 septembrie 2024) și Rozana Mihalache (duminică, 8 septembrie 2024). Amfitrionii proiectului V.I.P. – Vin. Intimitate. Poezie sunt Chris Simion – Mercurian și Dan Mircea Cipariu.

Evenimentul a fost deschis de Dan Mircea Cipariu: ”O seară fastuoasă! – vă spune Dan Mircea Cipariu, nefumător, suntem la a treia secvență din proiectul Vin. Intimitate. Poezie, în cadrul UNDERCLOUD, un proiect inițiat de buna noastră prietenă Chris Simion-Mercurian. Am început luni seară cu Ligia Keșișian. Aseară a fost invitat Iulian Tănase și acum, în a treia secvență a proiectului, îl avem invitat pe Cosmin Perța, unul dintre cele mai important nume din generația douămiistă, nume consacrat atât ca poet, cât și ca prozator și, aș mai adăuga eu ce ceva important, ca animator sau manager cultural, deși el poate să fie si una și alta. După cum știți, Cosmin a condus edituri și colecții literare, este universitar la filologie, la Universitatea Hyperion,  este vicepreședintele PEN România și de ceva vreme un performativ, transformă poezia și poate și ploaia în performance poetic.”

Cosmin Perța: ”Mulțumesc pentru invitație, mulțumesc că sunteți aici. Mă bucur că suntem într-un cadru intim. M-ați și încurcat un pic, dacă ați venit acuma trebuie să și  citesc, eu speram să scap, dar mă bucur să citesc și nu o să fie nimic performativ în seara asta. Sper să ne placă textele, cum zicea și Dan e un amestec de texte vechi și noi, care au o poveste.
O să începem într-un loc mai violent și o să ne ducem încet, încet spre o zonă mai calmă și cumva mai intimă, ca să ne întoarcem la tema serii.

O să încep cu un poem pe care l-am scris când a lovit războiul din Ucraina. Una dintre primele imagini difuzate în presă era un cadavru al unui tânăr care fusese lovit de un obuz undeva pe o pajiște. A fost un moment de șoc pentru toată lumea, nu doar pentru mine, însă cumva imaginea aceea mi s-a întipărit în minte. Au fost câteva imagini de-a lungul istoriei noastre recente care mi s-au întipărit în minte. Asta este una dintre ele.” 

Dan Mircea Cipariu: ”Acest grupaj din epoci biografice diferite mă duce cu gândul la o chestiune care ține mai degrabă de felul în care un poet are capacitatea de a forma, deforma și a reforma imagini ale memoriei. Și cred că aici ar putea fi o miză și de receptare și, dacă vrei, de interpretare. Îl întreb pe Cosmin Perța cât înseamnă pentru el această deformare sau ficționalizare a elementului biografic? Pentru că, asta s-a tot spus, poezia este de fapt poetul. ”


Cosmin Perța: ”Cred că în jurul acestei teme a memoriei e scrisă cam toată literatura mea pentru că sunt om care are volum de memorie, care are probleme cu memoria de scurtă și de lungă durată. Și atunci am investigat ce se întâmplă și din punct de vedere neurologic, și psihiatric, și psihologic, sunt cumva niște goluri identitare, dacă vrei, pe care eu le umplu uneori prin ficțiune. Cred că dacă nu aș fi avut această problemă, probabil că nu aș fi scris, nu aș fi scris ficțiune, nu aș fi scris nici măcar poezie. 

Prin urmare toată tentativa asta de a face literatură vine pentru a mă descoperi, înțelege, asuma până la capăt. Și cred că de asta există și o coerență, deși ea e greu de văzut de aproape. Însă în tot proiectul meu literar, indiferent că este vorba de poezie sau de proză, am încercat să lucrez la același univers și de asta pot să conectez texte de acum 15 ani cu text de acum 2 săptămâni. Nu neapărat pentru că sunt aceleași teme, ci pentru că există o evoluție firească a discursurilor respective. Am discursuri, am fragmente de text reinterpretate pe care le transfer dintr-o carte în alta și lucrez la un soi de univers complex, în care toate cărțile sunt de fapt legate între ele. E un proces de asumare identitară, putem să-i zicem așa, iar ceea ce ține de memorie este foarte înșelător, îmi place foarte mult să recuperez, mai ales când ajung în contexte familiare din trecut, când ajung acasă, când mă văd cu prieteni din facultate, să confruntăm povești la care am asistat împreună și ne dăm seama că fiecare are o altă versiune asupra aceleiași povești. 

Prin urmare, nu există adevăr în memorie și atunci când îți umpli un gol cu amintirea altcuiva, nu faci decât să-ți ficționalizezi propriul trecut. Cu cât ne amintim ceva la vârste mai înaintate, cu atât mai diferit este, însă noi cu atât mai mult suntem convinși de validitatea lor. Memoria în sine este o ficțiune. Și da, cred că pornind de la memoria ca ficțiune, am zis să scriu și ficțiunea ca memorie.”

Dan Mircea Cipariu: ”Și în finalul discuției noastre, ceva care mă tot consumă. A fi de o anumită parte unei baricade politice, culturale duce de fapt la un tip de a introduce ideologicul în memorie, în literatură? Cu atât mai mult, pentru poezie asta mi se pare că ar putea să fie dinamită. Și cu toate acestea, în ultimii 20-30 de ani, mai ales după căderea comunismului, am citit poezie de foarte bună calitate care avea un punct de vedere de pe o anumită baricadă. Cum vezi tu asta, mai ales că e și vicepreședinte al PEN CLUB-ului, cum vezi această relație între poet, poezie și un anume tip de baricadă, fie că ea este bună sau rea? 

Cosmin Perța: ”Aici e foarte simplu, de fapt, trăim într-o lume, o societate în care ideologicul nu mai poate fi ocolit, este parte constituentă a identității noastre. Faptul că tu ești nefumător și te prezinți așa este o opțiune ideologică, faptul că bem coca-cola sau pepsi este, la fel, o alegere ideologică. Din momentul în care te formezi și începi să ai primele opțiuni, ce facultate vreau să urmez, cum mă poziționez față de toate temele prezentului, toate temele prezentului au implicații ideologice, cum te poziționezi față de comunitatea LGBTQ + ,asta deja te aruncă într-o parte IDEOLOGICĂ.  Și nu e ca și cum tu ai vrut voluntar să te duci în tabăra respectivă, însă este ceva ce pe tine te definește ca opțiune. Nu putem să o ocolim ideologia!

Ideologia este legată de toate opțiunile de zi cu zi, de realitate, pe care le luăm, toate cele care fac pachetul care să spună ăsta sunt eu și astea sunt opțiunile mele. Toți oamenii au acest pachet și dintre toți oamenii care au acest pachet unii ajung să fie autori. În momentul în care ajung autori nu se pot dezice, debarasa de acel pachet. Normal că dacă avem un extremist de dreapta prin opțiunile sale, care scrie poezie, poezia sa va merge în acea direcție. Esteticul este, cum să spun, un element secundar în societatea actuală. El poate să facă un text mai plăcut, să-l facă să circule mai bine, mai repede, să ajungă la mai multe persoane, să fie mai convingător, eventual, pentru un anumit tip de public. Însă opțiunile ideologice sunt poveste. Toți cei care scriu, scriu dintr-o perspectivă, o perspectivă care are în spate deja un set de opțiuni ideologice asumate”

Dan Mircea Cipariu: ”Și ultima provocare. Aduceam ieri aminte de o carte celebră a unui lingvist și filozof român, care a spus că Ideea vine vorbind și l-am provocat pe Iulian Tănase să spună ce verb s-ar potrivi pentru această proiecție, dacă ideea vin vorbind, poezia vine cum? ” 

Cosmin Perța: ”Poezia vine mâncând. De ce? Pentru că mă gândesc la acumulare. E foarte complicat să scrii poezie dacă nu acumulezi suficient experiență. Procesul meu de scrie poezie este de a acumula până la punctul în care trebuie să iasă afară ceva. Și e nevoie de un timp. Eu scriu poezie destul de greu tocmai pentru că am nevoie  de partea asta de acumulare. Vă mulțumesc foarte mult!”

Tudor VOICU

Dan Mircea Cipariu și Cosmin Perța

COSMIN PERȚA (n. 1982, Vișeu de Sus, jud. Maramureș) este poet, prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Și-a continuat studiile la Universitatea din București cu un master în literatura contemporană, obținând ulterior titlul de doctor cu o lucrare despre literatura fantastică est-europeană. A publicat mai multe romane și volume de eseuri, povestiri și poeme. Fragmente din opera sa poetică au fost traduse în 16 limbi. În 2012 i s-a decernat premiul Tânărul prozator al anului pentru romanul Teofil și Câinele de lemn. Volumul de poeme Cântec de leagăn pentru generația mea i-a adus premiul revistei Observator Cultural, iar romanul Arșița, Premiul agentiadecarte.ro. În prezent este lector la Universitatea Hyperion din București.

Festivalul de Teatru Independent UNDERCLOUD este organizat de Fundația Calea Griviței în parteneriat cu Ministerul Culturii, Primăria Sectorului 1 București și ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București. UNDERCLOUD este primul festival de teatru independent din România și se desfășoară anual în București din 2008. Festivalul se definește prin provocare și calitate și adună la un loc cele mai bune spectacole independente din stagiunea curentă.  Inițiat de Chris Simion – Mercurian, promotoare a mișcării de teatru independent din România din 1999, festivalul se descrie ca fiind viu, curajos, curios, un festival care te scoate din zona de confort, care te surprinde, care nu se repetă. Scopul principal al festivalului este de a promova teatrul independent, de a susține artiștii emergenți și consacrați și de a oferi publicului acces la producții inovatoare și provocatoare.

Producători: Fundația Calea Griviței și Asociația UNDERCLOUD

Realizat cu sprijinul Primăriei Sectorului I și Ministerului Culturii

În parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București și Cartierul Creativ

Spații partenere: UNARTE, Muzeul Național al Literaturii Române, Teatrul Dramaturgilor Români, J`aiBistrot, Black Habit

Parteneri principali: George. Primul Banking Inteligent, Visa

Parteneri: Aqua Carpatica, Persil, Kasper, Tzuca și Asociații, Gavrilă și Asociații, Theatrum

Partener media principal: Rock FM

Parteneri media: Euromedia, B365, Ziarul Metropolis, HAPP.RO, IQAds, Liternet, Cult-Ura, Agenția de Carte, The Institute

www.undercloudfest.ro

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2023

De 14 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2023, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2023, dar și propriile preferințe ale editorilor, colaboratorilor și cititorilor noștri. Astfel, propunem 76 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2023: 25 de cărți de poezie, 31 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2024, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile sunt în valoare de 5000 lei. 

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508