Joi, 6 iunie 2024, de la ora 19.00, la CREART – SALA TEATRELLI din Bucureşti (Piaţa Alexandru Lahovari nr. 7), asociația Euro CulturArt prezintă show-ul de poezie și blues ”Cartierul LiterArt”, în cadrul proiectului omonim. Evenimentul este găzduit și susținut de Primăria Municipiului Bucureşti, prin CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti. Protagoniști sunt poeții Ligia Keșișian, Gabriela Toma, Bogdan Ghiu și Teodor Dună, alături de șase adolescente de la Liceul Teoretic Național (Alexandra Maria Irimia, Letiția Radu) și Liceul Greco-Catolic “Timotei Cipariu” (Denisa Pleșca, Andreea Ilinca Stancu, Ioana Maria Vasilescu, Ștefania Vâscu). Invitat special: artistul și designerul Dorin Negrău care prezintă la Galeria Creart proiectul ”Chimeșa. The Old Blouse”, expoziția curatoriată de Ana Daniela Sultana. Poezia invitaților va rezona cu sonurile muzicale ale trupei Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionul evenimentului este poetul și managerul cultural Dan Mircea Cipariu.
Publicul acestui show ”Cartierul LiterArt” este format din liceenii și profesorii Liceului Teoretic Național și Liceul Greco-Catolic ”Timotei Cipariu”.
Cu sprijinul financiar al AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), ”Cartierul LiterArt” propune un proiect de promovare a culturii scrise contemporane pentru liceenii din 5 zone din București cu acces limitat la cultură: Cartierul Dămăroaia, Cartierul Bucureștii Noi, Cartierul Chitila, Cartierul Grivița, Pajura. Astfel, în Liceul Teoretic ”Nicolae Iorga”, Liceul Teoretic ”Constantin Brâncoveanu”, Liceul Greco-Catolic ”Timotei Cipariu” și Liceul Teoretic Național au avut loc ateliere de scriere și lectură creativă (online și offline) susținute de câțiva dintre cei mai importanți profesori de scriere și lectură creativă din România: Florin Iaru și Dan Mircea Cipariu.
Liceenii selectați în proiect s-au întâlnit cu nume reprezentative ale poeziei române contemporane care au publicat cărți în ultimii ani, la edituri prestigioase și din generații diferite: Ioana Crăciunescu, Ligia Keșișian, Gabriela Toma, Bogdan Ghiu, Teodor Dună și Claudiu Komartin. Art director-ul proiectului este artistul vizual Mihai Zgondoiu.
Parteneri media: Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro
”Cartierul LiterArt”, abordează un format participativ (lecturi publice, show de poetry& blues performance) care asigură implicarea activă a publicului țintă, în dauna celei pasive, folosind noile tehnologii ale informaţiei și noile medii atât în procesul de creație, cât și în cel de distribuție și promovare. De asemenea, dezvoltă noi forme de expresie. Valoarea experimentală şi culturală a proiectului oferă o necesară audienţă de calitate.
”Cartierul LiterArt” doreşte să configureze un nou public de poezie, să promoveze în publicul țintă poezia română contemporană şi să familiarizeze publicul țintă cu formule creatoare inovative şi experimentale.
***
Horoscop
pasărea
îmbătrânește
încet-încet
se întunecă
în colivia mea
liniștea de tortură
mă învăluie
sufletul așteaptă
LUMINA
Visul
o șopârlă în rucsac
picior frumos de plai
o șopârlă în pian
răsună și sare
într-un tablou cu tornade
și hortensii de înserare
Liane de întuneric
liane sub picioarele mele
din orașul meu natal
virusuri și haos
în oglinda mea cu frumuseți trecătoare
iubire ca o escaladă în mulțimi cu șerpi
Jurnalul secret
pandantive, brățări de lumină și întuneric
un șir lung de așteptări
orașul cu claxoane intră în pereții unei oglinzi
dulapul se deschide cu scrisori de dragoste
Alexandria Maria Irimia,
clasa a X-a Liceu Teoretic Național
Statuie
Un rimel negru și greu
curge pe fața palidă
Ochi injectați
și buze vermillon
Gândurile se îneacă
în tristețe
Sunt și eu o statuie pierdută
Răsărit
Primul răsărit pe care l-am văzut vreodataă
l-am privit cu mama mea
Mâinile ei erau mai calde decât soarele
Roșu covor
Covorul roșu din camera mea
și dragostea impregnată prin țesături
Ne-am întins pe el când eram beți
Și am vorbit despre viață
Acum tu nu mai stai pe roșu covor
Acum tu nu mai ești aici
Nu curăț nimic
Nu uit nimic
Dragostea – un roșu covor
peste amintiri
Black hole
mă lupt de câteva zile bune cu mine
nu găsesc încă o soluție
de fiecare dată când încerc să elimin câteva verbe
simt cum îmi măcelăresc poezia
totul se pierde într-o gaură neagră
Letiția Radu,
clasa a XII-a, Liceul Teoretic Național
***
Lecția de dans
printre gânduri
un labirint fără sfârșit
golul se pierde în lumi abstracte
plutesc
fără să prind timpul
și nesfârșitul albastru
mă ascund în tăceri
umbrele trecutului
dansează fără oprire
Sfetnic bun
adevărul iese la iveală
pe chipul tău tăcut
un scenariu fals a rămas să te încălzească
liniștea se dizolvă în inimă
noaptea e întotdeauna un sfetnic bun
atracție fatală
copac din semințe de minciuni
într-o curte fără culoare
doar coroane verzi
lacrimile nu ating solul
semințele mincinoase cad
nepăsătoare
în pământul care le dă viață
atracție fatală într-o curte fără culoare
oglindă-oglinjoară
crăpătură în centru
crăpătură în imaginea împrăștiată
oglindă de forme și vieți anonime
spărtura se extinde
până când două suflete
își descifrează
chipurile
Denisa Pleșca,
clasa a IX-a B, Liceul Greco-Catolic Timotei Cipariu
detox
prima dragoste
un prilej de a ieși din surzenie
nu am cuvinte care să te îndepărteze
prafuri și clinici de detoxifiere
prima dragoste
aprinde lumina
fără glas
neatinsă
necusută
exces
exces de viață:
frunzele cad
încă din august
în mercur retrograd
lipsă de trai
realități deformate
ochiul meu vede
peste toți și toate
pătrund în partea bună din tine
tot mai prins
tot mai convins
Andreea Ilinca Stancu
clasa a X-a A, Liceul Greco-Catolic ”Timotei Cipariu”
Hipotermie
cireșii înfloresc înainte de vamă
cireșii se tem de furia timpului
cireșii timizi îngheață
pe strada plină de coșmaruri
corpul meu de cireș
trece prin haine
și prin ploaia torențială de iarnă
viața unui șevalet
ochi insomniaci
peste tavane și spaime distilate
cânt în tăcere
serenade pentru spânzurători
și ziduri strâmbe
șosete desperecheate
folosite de un valet sentimental
trăiesc momente corzi și clipe
”citește sau crapă!”
-îmi cere portretul de cenușă
părul tău ultramarin
îmi ascultă povestea
tatami
cerc vicios
în agenda mixtă
amintirea din fotografie
se întoarce la timp
lângă perechea de chei pierdută
mașinăria de vene
luptă pe tatami
cu munți de jucării
și un singur copil
bătrânul termină de copilărit
iar crăiasa din fotografie
îmi cere febril
voci zglobii
stele și herghelii
purificare
semne mute
zile fugare
ceasurile ticăie fără sfârșit
în nisipul vechi
umbrele tăcute ies
din pietrele mărunte
norii trec
cerul rămâne tot în mine
Ioana Maria Vasilescu
Liceul Greco-Catolic „Timotei Cipariu”, clasa a X-a A
Păduri furioase
ceață în craniu
păduri furioase
luna tot mai departe
o lumină atrăgătoare
lasă la vedere
nopți cu săbii și capcane friguroase
sunt o pădure roșie
străpunsă de ceață
Mașina timpului
oboseala mă cuprinde
stiloul alunecă greoi
lumânarea aproape se stinge
mașina timpului
se întoarce
cu ferestrele deschise
muza dispare
în timp ce îmi șoptești
cât de mult mă iubești
Poem de vară
ochelarii de soare mă zăresc
în portretul tău de cenușă
lumina îmi cântă ca o vrabie
care se uită doar în ochii mei
te țin de mână
ca pe un poem de vară
Ștefania Vâscu,
Liceul Greco-Catolic ”Timotei Cipariu”, clasa a X-a
***
DAN MIRCEA CIPARIU (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2024, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro , spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor.
În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București. A predat cursuri de scriere creativă la Universitățile din Belgrad și Novi Sad, la Muzeul Național al Literaturii Române din București și în programele Centrului Cultural Arad, ale asociațiilor Euro CulturArt, Aluniș Art Center și ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER).
În 2022, a publicat volumul META VERS, cu 7 ilustrații de Mihai Zgondoiu, la Editura Vellant, carte distinsă cu Premiul Special al revistei Ficțiunea OPT M și cu Premiul Național pentru Poezie ”Vasile Voiculescu” . În 2023, a publicat Gloria Veselia și Ursulețul Cipi, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri, și Pe Planeta Moș Crăciun, cu ilustrații de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri.
FLORIN IARU (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45, volum care a primit Premiul AgentiadeCarte.ro.
***
IOANA CRĂCIUNESCU (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; ”Supa de ceapă / Soupe à l’oignon”, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte, 2017, ”Piața Chibrit”, Editura Charmides, 2017. În 2021, a publicat volumul de poezie ”Chit sau dublu”, Editura Charmides, care a primit Premiul APLER -Cartea de Poezie a anuui 2021. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978).
LIGIA KEȘIȘIAN este poetă și traducătoare, membră a PEN Club România. A debutat în 2017 cu volumul de poezie „Mici cutremure”, urmat de „Miss Houdini”, în 2019, la editura Charmides. Cel de-al treilea volum, „Anul tigrului de apă”, a apărut în noiembrie 2023 la Casa de Editură Max Blecher; în urma publicării sale, Ligia a fost laureată a Premiului Tânărul Scriitor al anului 2023 în cadrul Galei Tinerilor Scriitori.
TEODOR DUNĂ (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opera Prima, Botoșani); catafazii, Editura Vinea (2005); de-a viul, Editura Cartea Românească (2010); obiecte umane, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori), kirilă, Editura Tracus Arte (2017 – Premiul „Matei Brâncoveanu” pentru Literatură) și flașneta babel, Editura Nemira (2022). În 2019, i-a apărut antologia minunata lume, la Editura Cartier. Grupaje din poemele sale au fost traduse în engleză, germană, franceză, spaniolă, portugheză, bulgară, maghiară.
BOGDAN GHIU scrie și publică poezie, teorie (și) critică (despre literatură, filosofie, media, artă contemporană, arhitectură, teoria și pedagogia traducerii, politică) și traduceri (peste 70) din filosofia și literatura franceză. Este membru al Generației 80 și fost membru al Cenaclului de Luni, președinte ArtLit (Asociația Română a Traducătorilor Literari) și membru în conducerea PEN România. Cele mai recente cărţi și traduceri: Cu Orice e posibil (poezie, 2019), Pandemiocrația. Kairos și vidul împărtășit (eseu, 2020); Baptiste Morizot, Răscolind jarul viului. Un front comun, Milan Kundera, Un Occident răpit sau Tragedia Europei Centrale, Giuliano da Empoli, Magul de la Kremlin. Cărți și traduceri în lucru: reBAbel, Un oraș pe drumuri și o carte despre Generația 80; Gilles Deleuze, Logica sensului, Barbara Cassin, Elogiu traducerii, Barbara Stiegler, „Trebuie să ne adaptăm”. Despre un nou imperativ politic și Yves Mihaud, „Arta s-a terminat”. Eseuri despre hiperestetică și atmosfere. Se exprimă săptămânal în Observator cultural și LiterNet, și zilnic la Radio România Cultural.
CLAUDIU KOMARTIN (n. 1983, București) este poet, traducător și editor. A publicat Păpușarul și alte insomnii (2003), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009, 2010), cobalt (2013), antologia Maeștrii unei arte muribunde. Poeme 2010-2017 (2017, 2018), Autoportret în flama de sudură (2021), 17 poeme de dragoste și un pantoum imperfect (2022) și Inoculare (2022). Cărțile sale au fost traduse în germană, sârbă, turcă, bulgară și polonă. Din 2009, organizează seria de întâlniri și lecturi publice „Institutul Blecher”, iar din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis international” și al Casei de Editură Max Blecher.
GABRIELA TOMA (Chiltzinacani Ohtli) s-a născut în 27 februarie 1981, în București. A debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a călătorit și a explorat numeroase culturi din Europa și din America Latină. Spațiul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori și unde speră să se întoarcă. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual, unde a locuit un an și jumătate, în total. Este pasionată de educația non-formală, dialog intercultural și storytelling. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Noche Bohemia și Librăria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic), Festivalul Internațional de Poezie București; Festivalul Strada de C’Arte; Maratonul de Poezie și Jazz; V.I.P. (Vin. Intimitate. Poezie) – Festivalul de Teatru Independent UNDERCLOUD. În 2022, a publicat volumul de poezie Crivacul, Editura Tracus Arte.
A terminat de scris o carte pentru copii, intitulată Posh, pe care o va publica în 2024. În prezent, lucrează la un volum de interviuri. I-au fost traduse poezii în limba spaniolă, în franceză și în macedoneană.
***
MIKE GODOROJA s-a născut în București, în data de 5 ianuarie 1965, în aceeași zi cu Florian Lungu, dar la o distanță de 22 de ani. A absolvit Institutul Politehnic din București și a făcut Studii de istoria jazzului la Clasa Mihai Berindei între 1986-1989, la CIRNEA în Paris – Studii de Televiziune în 1994, Studii particulare de canto și chitară în 2000 și un stagiu de specializare producție muzicală la Casa de discuri CESOUL MUSIC – USA în 2002. Sunt 30 de ani de când Mike Godoroja face muzică, ajută pe alții sa facă muzică, sprijină muzica de calitate din Romania. A înregistrat cu Blue Spirit 7 albume, a compus pentru Iris, Felicia Filip si Blue Spirit, a fost producătorul muzical al întâmplărilor care i-au adus în Romania pe Ray Charles, James Brown, Chick Corea, Zucherro, Big Mountain, Jimmy Smith, Steve Howe, Steve Hackett, David Palmer. A realizat timp de peste 25 de ani emisiuni de rock și jazz la radio și televiziune despre artiștii României și marile legende ale lumii. Muzica sa de acum , rock-blues cu elemente de folk și psihedelic, note progresive și electro- synth, relevă noua direcție a spectacolelor lui ce ar putea fi definite ca art rock, mereu căutând ceva care să surprindă publicul.
MIHAI ZGONDOIU (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Între anii 2014-2021 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.
În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.
Cele mai recente expoziții sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge (2019), “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”, Rezidența Scena9, București (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture / Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum – Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Artă Recentă, București (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timișoara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timișoara (2022).
***
Dorin Negrău este un creator din eșalonul întâi al designului românesc, având participări la târguri prestigioase de profil organizate la New York, Paris, Moscova, Düsseldorf și Arabia Saudita. Pe lângă contribuția sa incontestabilă în lumea modei, Dorin Negrău s-a remarcat, de asemenea, în domeniul dermato-cosmetic, lansând linia de produse CLONA. După prezentarea inedită a colecției sale „Visions”, care a avut loc pe un șantier în construcție de pe Lipscani, în Centrul Vechi, Dorin Negrau și-a lansat colecția de primăvară-vară „LOST” în 2013, la Biblioteca Națională, având ca sursă de inspirație costumul popular din zona Crișului Negru, judetul Bihor, realizat acum 50 de ani de către bunica sa pentru una dintre fetele ei. Această piesă a reprezentat pentru designer întotdeauna etalonul feminității, fiind și cea care i-a deschis calea spre lansările colecțiilor sale în cadrul New York Fashion Week și promovarea motivelor tradiționale românești pe plan internațional. În 2023, Dorin Negrău a itinerat un valoros proiect expozițional cu titlul „Din Bihor la New York”, reunind piese din creația designerului în dialog cu costume din colecția Muzeului Țării Crișurilor.
Proiectul ”Cartierul LiterArt” nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
